Nu, nu este vorba de o glumă, ci de o adevărată „performanţă” realizată de Primăria Tudora. Administraţia comunei a reuşit să dea cea mai mare parte a islazului comunal unei asociaţii care, juridic vorbind, la data la care a fost desemnată cîştigătoare a licitaţiei nu exista. Asta nu i-a oprit însă pe aleşii locali şi funcţionarii din localitate să îi concesioneze 536 de hectare. Şi nu pe un an sau doi, ci pe un deceniu.
O asociaţie ia aproape tot islazul pe un deceniu
Conform unui ordin comun semnat anul trecut de miniştrii agriculturii şi administraţiei, consiliile locale nu mai au dreptul să administreze singure pajiştile, ci trebuie să le concesioneze unor asociaţii ale crescătorilor de animale „legal constituite”. În acelaşi normativ este specificat că aceste contracte se încheie „în conformitate cu prevederile ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică” şi că procedura de concesionare trebuie demarată pînă cel tîrziu la data de 1 februarie. Cu ceva întîrziere, administraţia locală din Tudora a purces la aplicarea ordinului. 8 iunie a fost data limită de depunere a ofertelor de către asociaţiile crescătorilor de animale şi persoanele fizice autorizate, iar două zile mai tîrziu a avut loc şi licitaţia. Marea cîştigătoare a fost Asociaţia Tudoreanca. Aceasta a primit nici mai mult, nici mai puţin de 536 de hectare din cele 577,09 scoase la licitaţie. O licitaţie în adevăratul sens al cuvîntului nu a avut loc. Şi asta pentru că „Tudoreanca” nu a avut practic contracandidat pe suprafeţele vizate. Doar alte 26 de hectare au revenit persoanelor fizice Dumitru şi Sebastian Şarpe (tată şi fiu), iar restul a rămas la dispoziţia Consiliului Local. În acest condiţii asociaţia care pe 10 iunie nu prea era asociaţie a concesionat terenurile la preţul de pornire a licitaţiei, cel stabilit de evaluator, adică 88 lei/ha/an.
Asociaţia nu exista însă la data licitaţiei
Toate bune şi frumoase numai că ONG-ul căruia i s-a dat aproape tot islazul comunal nu exista la data care a avut loc licitaţia. Pentru ca asociaţia să poate fiinţa din punct de vedere juridic era necesar ca Judecătoria Botoşani să emită o hotărîre în acest sens, lucru care nu s-a întîmplat pînă la data la care a avut loc licitaţia. Potrivit paginii oficiale de web a Judecătoriei (http://portal.just.ro/InstantaDosar.aspx?idInstitutie=193&d=MTkzMDAwMDAwMDAwNjEyMzc* ) abia pe 3 iunie s-a depus cererea de constituire a aosciaţiei. 
La primul termen dat, 10 iunie, s-a decis să se trimită adresă reprezentantului legal „prin care i se va solicita să îndeplinească neregularităţile constatate”. Aşadar, este mai mult decît clar că pe 10 iunie, cînd a avut loc licitaţia, juridic vorbind asociaţia nu exista. Din acelaşi site reiese că solicitarea a fost admisă abia pe 18 iunie. „Cînd s-a ţinut licitaţia ei nu aveau toate actele”, a afirmat Constantin Degheluţă, preşedintele Asociaţiei Crescătorilor de Ovine, Caprine şi Bovine „Fratelli Degheluţă”. Acesta susţine că, anterior, Primăria Tudora întîrziase procedurile de concesionare a islazului tocmai pentru a mai da un răgaz celor de la „Tudoreanca”. „Neieşind documentele de la Asociaţia Tudoreanca, au mai amînat cu o lună de zile. Normal, licitaţia trebuia să fie pe 10 mai”, ne-a declarat Constantin Degheluţă (foto dreapta). Mai mult, acestuia i s-ar fi blocat accesul la licitaţie pentru a nu încurca treburile. El spune că a cumpărat caietul de sarcini de 100 de lei, a plătit 200 de lei pentru înscrierea la licitaţie, însă nu i s-a permis participarea pe motiv că ar avea datorii la bugetul local. Debitele, susţine Degheluţă, erau însă înregistrate ca persoană fizică, nu pe asociaţie. „Nu are a face asociaţia cu impozitul”, spune preşedintele Asociaţiei Fratelli.
Plîngere penală împotriva şefilor Primăriei şi a unor consilieri locali
Ca atare, „Fratelii Degheluţă” a depus o sesizare la Parchetul de pe lîngă Judecătoria Botoşani. În aceasta se solicită efectuarea de cercetări faţă de primarul Aurel Lesuc, viceprimarul Constantin Agheorghiesei, secretarul Constantin Niţă şi alţi consilieri locali sub aspectul săvîrşirii infracţiunilor de fals, abuz în serviciu şi neglijenţă în serviciu pentru că „au atribuit spre concesiune imaş unei persoane juridice care nici măcar nu era legal înfiinţată la data cînd a primit teren”. În plîngere se arată că asociaţia în cauză a solicitat Judecătoriei Botoşani acordarea personalităţii juridice prin dosarul 8580/193/2010, că primul termen fixat a fost 10 iunie (ziua cînd a avut loc licitaţia, expirase deci deja termenul limită de depunere a ofertelor), iar cel de al doilea pe 18 iunie. „Consiliul Local Tudora nu numai că a admis ca la licitaţie să participe o persoană juridică care era în curs de constituire doar, nefiind înfiinţată, ci a şi declarat cîştigătoare a licitaţiei Asociaţia Crescătorilor de Animale Tudoreanca. Mai mult, reprezentanţii acestei asociaţii au solicitat diverse sume de bani de la cetăţenii comunei Tudora, înscriindu-i în asociaţia care practic nu exista, le-au eliberat şi diverse adeverinţe sau chitanţe”, se mai arată în sesizarea făcută procurorilor botoşăneni.
Concesionarea, operă comună a viceprimarului şi a unor consilieri
Primarul Aurel Lesuc susţine că nu s-a ocupat de concesionarea islazului şi că l-a desemnat pe viceprimar să coordoneze această activitate. Constantin Agheorghiesei a fost preşedinte al comisiei de licitaţie, din care au mai făcut parte trei consilieri locali, secretarul comunei şi un referent din cadrul Primăriei. 
Potrivit viceprimarului, „Tudoreanca” ar fi fost acceptată la licitaţie în baza unei încheieri de autentificare emisă de notarul public Reta Aniţei. El a recunoscut însă că asociaţia nu avea cod fiscal, iar cînd i-am solicitat să ne arate hotărîrea Judecătoriei de înfiinţare a asociaţiei nu ne-a putut-o prezenta. „Marea majoritate a crescătorilor de animale s-au constituit într-o asociaţie, Tudoreanca. Nu puteam să mă opun voinţei acestor oameni”, ne-a declarat viceprimarul Agheorghiesei (foto stînga). Conform acestuia, „Tudoreanca” ar avea 174 de membri fondatori, cu peste 2.500 de ovine, bovine şi caprine şi, cum suprafeţele de teren se dau în funcţie de numărul animalelor, astfel asociaţia ar fi ajuns să concesioneze marea parte a terenului scos la licitaţie. Viceprimarul crede că, la mijloc, este vorba de o răzbunare a celor de la „Fratelli Degheluţă”. „Ei au încercat să depună o cerere, dar nu ştiu unde au depus-o. Au venit la mine cu un dosar, nu era complet şi le-am spus să mai aducă certificat de atestare fiscală şi i-am spus să se ducă jos şi să plătească cererea. La data de 10 iunie nu au depus cerere. Eu ce să îi fac?”, a mai arătat viceprimarul de Tudora.
Preşedintele „Tudoreanca” vine de la APIA
Preşedinte al Asociaţiei Tudoreanca şi cel care a depus actele la Judecătorie pentru înfiinţare este un angajat al Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie în Agricultură (APIA), instituţie de la care ONG-ul ar urma să beneficieze de subvenţii importante după concesionarea terenului. Se numeşte Mihai Pietria şi susţine că asociaţia a primit avizul Camerei Agricole Judeţene (CAJ) ca să participe la licitaţie şi că a funcţionat în baza unei hotărîri a adunării generale a acţionarilor. 
În ordinul comun semnat de cei doi miniştri nu se aminteşte nicăieri de faptul că participarea la licitaţie s-ar face în baza unei adeverinţe, autorizaţii, aviz sau a unui alt act de acest gen emis de CAJ. „Nu pot să vă spun exact, este făcută de dl.Dănilă la Camera Agricolă”, ne-a spus Mihai Pietria (foto dreapta), care susţine însă că şeful CAJ i-a dat asigurări că în baza documentului pe care i l-a eliberat poate participa la licitaţie. Gheorghe Dănilă, membru PNL, este director la CAJ şi împreună cu deputatul liberal Florin Ţurcanu, membru al comisiei de agricultură a camerei inferioare a Legislativului, cu sprijinul căruia a dobîndit funcţia, a participat în luna mai la o întîlnire cu crescătorii de animale din Tudora, unde au militat pentru înfiinţarea asociaţiei. „Oamenii m-au rugat, mi-au spus că dumneata umbli la oraş şi ştii, te rog reprezintă-ne interesele să o facem asociaţie juridică”, ne-a declarat Mihai Pietria. Nici acesta nu ne-a putut prezenta însă hotărîrea Judecătoriei Botoşani privind înfiinţarea asociaţiei. El a recunoscut însă că abia pe 18 iunie, adică la mai bine la o săptămînă după ce „Tudoreanca” primise deja peste 500 de hectare, Judecătoria Botoşani i-a admis cererea de înfiinţare a asociaţiei. Mihai Pietria susţine că s-a încercat depunerea tuturor actelor în termen, dar că, oarecum suspect, Judecătoria Botoşani ar tot fi amînat emiterea hotărîrii.
Circa 50.000 de lei anual ar urma să primească Asociaţia Tudoreanca subvenţie tocmai de la APIA pentru terenul concesionat de la Primărie. 
În afară de aceasta, alţi bani vor fi primiţi însă de fermieri pentru animale. „Au fost probabil probleme între cei care au participat la licitaţie pentru că fiecare vroia imaşul cel mai bun şi suprafaţa cea mai mare”, crede însă primarul Aurel Lesuc (foto stînga) despre toate cele relatate.
Primărie recidivistă
Primăria Tudora nu se află însă la prima ispravă. După cum v-am informat la o ediţie precedentă „Ancheta Săptămînii” (http://www.botosaneanul.ro/ancheta-saptamanii/penal-cu-4-tone-de-benzin-pahare-de-uic/) numai anul trecut instituţia a consumat aproape patru tone de benzină, zeci de kilograme de detergent, zeci de litri de antigel, 600 de kilograme de sare fină şi a mai găsit şi ceva bani pentru, de exemplu, seturi de pahare de ţuică şi vin. Totul s-a achiziţionat din banii contribuabilului, iar de ciudatele cumpărături s-a interesat inclusiv Serviciul de Investigare a Fraudelor din cadrul Inspectoratului de Poliţie Judeţean, care a deschis o anchetă şi un dosar pe numele primarului Aurel Lesuc sub aspectul săvîrşirii infracţiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice. Dacă şi licitaţia cu năbădăi se lasă cu un nou dosar urmează să vedem.
Sergiu BĂLĂŞCĂU
