Târg de promovare a afacerilor demarate de studenţi, ieri, în Copou. 21 de finanţări de câte 100.000 de euro fiecare.
Sala Paşilor Pierduţi din Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iaşi a fost spaţiul în care s-a organizat ieri târgul de promovare a afacerilor înfiinţate de studenţi cu sprijinul proiectului „Educaţia juridică şi antreprenorială – cheia succesului în afaceri!”.
Câteva dintre afacerile finanţate cu fonduri europene din cadrul proiectului şi-au expus produsele, iar tinerii antreprenori şi-au pregătit şi adaptat ofertele astfel încât să stârnească interesul posibililor clienţi din rândul profesorilor şi al studenţilor, fie că e vorba de consiliere psihologică, educaţie medicală, produse şi servicii de optică, de pielărie sau servicii auto.
Paşii vizitatorilor s-au pierdut însă, probabil, prin alte săli, iar în târgul din Sala Paşilor Pierduţi antreprenorii şi-au exersat discursul de promovare a produselor mai mult în faţa jurnaliştilor.
„Sunt afaceri iniţiate de studenţi din diferite cicluri de studii ai studenţilor din cadrul Universităţii Alexandru Ioan Cuza din Iaşi. Fiecare dintre beneficiari a primit o finanţare de 90.000 – 100.000 de euro. Afacerile au pornit de la zero, de la idee şi cele mai bune 21 de planuri de afaceri au primit aceste finanţări. Practic, la momentul de faţă suntem în etapa finală a proiectului, în care monitorizăm sustenabilitatea afacerilor şi încercăm să-i ajutăm să se promoveze”,
a explicat în momentul de deschidere a târgului Nicolae-Horia ŢIŢ, managerul proiectului IUS Smart, lector universitar la Universitatea ”Al. I. Cuza”.
Printre antreprenorii în devenire s-a regăsit și o tânără din Botoșani. Medeea a deschis recent, în orașul Botoșani, un atelier de design autohton si productie marochinarie, genți și accesorii din piele, dar și shopping room-ul, un spatiu intim si modern.
Un stand colorat, cu genţi bine cusute din piele moale ar fi putut fi centrul atracţiei. Dacă ar fi fost vizitatori. Luna Di Pieli, cum şi-a numit businessul botoşăneanca Medeea Chisăliţă, foloseşte “doar piele naturală italiană de la tăbăcării cu multiple certificări ecologice, iar minim 80% din procesul de producţie este realizat manual”.
Genţile, cu preţuri de până la 600 de lei, port-carduri, port tabac, port-ID sunt câteva dintre produsele aduse la târg de Luna Di Pieli.
„Nu se vând”, a mărturisit Medeea Chisăliţă, în ciuda atenţiei pentru produsele responsabil manufacturate, a materialelor de promovare elegante şi a unui show-room frumos şi spaţios în Botoşani. “Într-un an, abia dacă s-au oprit câţiva clienţi acolo. Suntem la concurenţă cu China”, spune Medeea.
Tatăl ei, octagenar, o ajută în atelier, la fabricarea produselor de piele. Şi, probabil, cu el va rămâne în afacere, după expirarea perioadei de monitorizare a proiectelor, când va renunţa la angajaţi şi îşi va regândi businessul.
Pe hârtie, gândite logic, după teoriile din cărţile de economie şi chiar după analiza pieţei, multe dintre afacerile pornite de startup-uri par să fie strălucitoare. Şi cel mai probabil ar fi, dar nu în România anilor ’20.
Continuarea pe Ziarul de Iași
v
