Unul dintre revoluţionarii botoşăneni îşi acuză colegul, secretar al asociaţiei de profil, că l-a cam ţepuit prin încheierea unei asigurări de viaţă. A contribuit în jur de trei ani şi jumătate cu fonduri, iar cînd a cerut banii nu i se înapoiază decît ceva peste un sfert din suma adunată. Nu este însă singurul căruia i s-a întîmplat aşa ceva. Poliţia a deschis o anchetă.
A dat peste 2.200 de lei, primeşte puţin peste 600
Ioan Apaţie are 51 de ani şi în noiembrie 2006 a încheiat un contract de asigurare cu „Grawe România Asigurare”. Durata era de 20 de ani şi reprezenta o asigurare mixtă de viaţă cu acumulare de capital şi acoperire suplimentară la deces din accident. A fost convins să întocmească un astfel de act de către Puiu Neacşu, consultant al firmei de asigurări şi secretar al Asociaţiei Revoluţionare 22 – 25 decembrie 1989. Cum acesta şi-a arătat disponibilitatea de a-i vira chiar şi primele două rate în cont şi cunoscîndu-se de ceva ani, Apaţie a acceptat să încheie o astfel de poliţă. A contat şi un tabel cu exemple de răscumpărare a poliţelor potrivit căruia în 2010 valoarea acestora ar fi de aproximativ 1.700 de lei. La jumătatea acestui an, după ce a plătit rate trei ani şi jumătate, a solicitat răscumpărarea. Nu mică i-a fost însă surpriza cînd a constatat că, deşi a contribuit cu o sumă totală de 2.202,9 lei, i se returnează doar 606,78 de lei.
„Valoarea de răscumpărare nu corespunde sumei primelor plătite, în cazul contractului dvs., 2.202,9 lei. Ea se calculează în funcţie de protecţia oferită prin asigurare, cheltuielile cauzate şi după ce s-a luat în considerare o diminuare a rezervei matematice a primelor după principiile de tarifare”, i se transmite revoluţionarului într-o adresă semnată de
Monica Spătaru, directorul general adjunct al „Grawe România”. În acelaşi răspuns Apaţie este informat şi că tabelul de pe spatele propriei sale poliţie nu se referă de fapt la el. De altfel, undeva se specifică faptul că exemplul de răscumpărare ar fi pentru o femeie de 30 de ani, lucru pe care însă omul nu l-a observat.
„Trebuia să îmi spună, «băi fratele meu, nu-ţi dă decît 20% înapoi», că nu-ţi dă nimeni atîţia bani ca să-i dai doar atît înapoi. Poţi să pui şi în altă parte banii ăştia”, îşi acuză
Ioan Apaţie colegul.
„Îmi vine în gînd chiar să îi fărm capul”
_1.JPG "Ioan Apatie")
Acesta este supărat şi că şi-a convins inclusiv fratele, Mihai Apaţie să îşi facă o astfel de asigurare prin acelaşi secretar al Asociaţiei Revoluţionarilor, care, asemenea lui, cînd a solicitat răscumpărea poliţei nu a primit tot decît aproximativ un sfert din suma cu care a contribuit. Dar asta nu e tot. Omul susţine că el nu a semnat decît o cerere de asigurare şi nu şi-a mai pus iscălitura pe vreun alt act venit de la „Grawe România”. A fost plecat de acasă la muncă în alte părţi ale ţării, i s-a trimis un contract acasă, despre care spune că ulterior a aflat că se aprobă tacit, adică, dacă nu informează într-o perioadă limitată de timp că nu este de acord cu el, înseamnă că îl acceptă. Supărat nu este atît pe firma de asigurări, cît pe colegul său deoarece nu l-a informat despre toate detaliile contractului.
„Îmi vine în gînd chiar să îi fărm capul. Ca coleg, ca secretar m-a dus în pădurea întunecată, în groapă, am avut încredere în dînsul. La depuneri de coroane, una, alta, la un şpriţ, îi scot banii pe gură”, ameninţă
Ioan Apaţie (foto stînga).
Nu este singurul revoluţionar „contractat” prin secretarul asociaţiei
.JPG "Puiu Neacsu, secretar Asociatia Revolutionarilor")
Un contract de asigurare prin intermediul aceluiaşi consultant a încheiat şi Dinu Papuc, alt revoluţionar din Botoşani. Şi vicepreşedintele Tudor Maxim a fost pe punctul de a semna unul, însă a renunţat după ce demarase procedurile. Secretarul asociaţiei susţine însă că şi-a informat colegii, inclusiv pe Apaţie, de prevederile contractului, inclusiv de perceperea unei penalităţi de 65% dacă soliciţi rambursarea banilor în anul IV de depunere.
„Dacă nu i s-ar fi spus… Recunosc că eu am făcut poliţa, îmi asum semnătura şi cu asta am terminat. Care este păcăleala? Dacă eu îi vindeam o pereche de pantofi şi după două zile se rupeau sunt vinovat eu sau fabrica?”, este poziţia lui
Puiu Neacşu (foto dreapta), revoluţionar din Bucureşti, stabilit în urma cu ceva ani la Botoşani. Potrivit acestuia, lui Apaţie i s-a transmis acasă un contract şi a avut la dispoziţie o lună şi jumătate să îşi exprime dezacordul faţă de el, lucru pe care nu l-a făcut, astfel încît s-a considerat că îl acceptă.
Poliţia a deschis o anchetă
Revoluţionarul consideră însă că atît el cît şi fratele său au fost înşelaţi de consultant şi, ca atare, Mihai Apaţie a depus o plîngere la Inspectoratul de Poliţie Judeţean. Serviciul de Investigare a Fraudelor din cadrul IPJ a demarat cercetări şi printr-o adresă de pe 28 septembrie semnată de comisarul Dumitru Aioanei, şeful SIF şi subinspectorul Iulian Cîntec a solicitat precizări referitoare la contractul în cauză, la motivele pentru care se returnează doar aproximativ un sfert din suma totală cu care s-a contribuit, precum şi alte date. Toate acestea au fost solicitate direct centralei „Grawe România” de la Bucureşti, iar de la Botoşani s-au cerut informaţii unui angajat al sucursalei.
„Asta este o chestiune personală a d-lor, nu are treabă cu asociaţia”
Reporterul
Botoşăneanul.ro a încercat să stea de vorbă pe tema plîngerile fraţilor Apaţie cu reprezentantul filialei judeţene a „Grawe România”, însă de la sediul acesteia ni s-a transmis că Laura Alexa este plecată şi că, oricum, nu are voie să dea relaţii jurnaliştilor. În schimb, deşi recunoaşte că inclusiv el a fost aproape de a încheia un contract de asigurare prin acelaşi secretar al asociaţiei, vicepreşedintele revoluţionarilor botoşăneni crede că organizaţia din care fac parte nu trebuie implicată în această poveste.
„Asta este o chestiune personală a d-lor, nu are treabă cu asociaţia”, ne-a declarat
Tudor Maxim (foto stînga), care a adăugat că
„Apaţie a fost plecat şi Puiu Neacşu i-a făcut toate piesele la dosar”. Cert este că fraţii Apaţie nu sunt decişi să se oprească aici şi vor să sesizeze şi alte foruri şi instituţii, precum Comisariatul Judeţean pentru Protecţia Consumatorilor.
Sergiu BĂLĂŞCĂU
