În această zi, oamenii țin post desăvârșit până la vremea Ceasului IX (ora 15:00). Rânduielile liturgice ale Ajunului Botezului Domnului sunt deosebite şi cuprind în mod special faţă de alte zile săvârşirea Ceasurilor împărăteşti şi a Liturghiei Sfântului Vasile cel Mare unită cu Vecernia, în cadrul căreia se citesc 13 Paremii, care cuprind texte din Sfânta Scriptură a Vechiului Testament.

Ceasurile împărăteşti au o rânduială specială şi preced Liturghia care se oficiază în Ajunul Bobotezei. Se numesc aşa, deoarece odinioară la ele participau împăraţii din Bizanţ, iar la noi, în Ţara Românească şi Moldova, participau domnitorii. Ceasurile împărăteşti cuprind cântări, rugăciuni și citiri din Sfânta Scriptură legate de sărbătoarea Botezului Domnului pe care o vestesc.

În Biserica Ortodoxă, în ajunul şi în ziua sărbătorii Botezului Domnului (5 şi 6 ianuarie), se oficiază Sfinţirea cea mare a apei, numită şi Agheasma Mare.

Această slujbă se săvârşeşte numai în aceste zile ale Bobotezei. Apa sfinţită acum se ia dimineaţa, pe nemâncate, până la Odovania praznicului Botezului Domnului din data de 14 ianuarie, iar în restul anului bisericesc nu se ia decât cu acordul preotului duhovnic.

”În perioada premergătoare sărbătorii Botezului Domnului, preoţii din parohii merg pe la casele credincioşilor pentru a le sfinţi cu Agheasmă Mare şi mărturisesc prin cântare importanţa în planul mântuirii noastre a acestui slăvit praznic împărătesc: ”În Iordan Botezându-Te Tu, Doamne, închinarea Treimii S-a arătat. Că Glasul Părintelui a mărturisit Ţie, Fiu Iubit pe Tine numindu-Te; şi Duhul, în chip de porumbel, a adeverit întărirea Cuvântului, Cel Ce Te-ai arătat, Hristoase Dumnezeule, şi lumea ai luminat, Slavă Ţie (Troparul Botezului Domnului)”, explică pr. Ciprian Florin Apetrei, pentru Ziarul Lumina.

Ajunul Bobotezei face parte din categoria posturilor de o zi din cursul anului bisericesc, alături de Înălțarea Sfintei Cruci prăznuită în 14 septembrie, și de Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul, pomenită în 29 august.