Institutul de Politici Publice (IPP) Bucureşti a făcut luni public un studiu privind accesarea fondurilor europene de către administraţia publică locală. Analiza intitulată „Capacitatea şi implicarea administraţiei publice locale în absorbţia durabilă a banilor europeni pentru dezvoltarea comunităţilor din România” a fost realizată la nivel european.
Sintetic, au fost întocmite două clasamente principale în privinţa accesării de fonduri structurale. Unicul criteriu a fost mărimea fondurilor atrase şi cu o sumă totală de 54,5 milioane de euro Consiliul Judeţean Botoşani se află pe locul 9 în rândul CJ-urilor. Primele trei poziţii sunt ocupate de Suceava, Sălaj şi Ilfov, în timp ce după Botoşani se situează judeţe precum Iaşi, Sibiu, Dolj, Arad, Argeş, Suceava, Prahova sau Braşov. Cu o sumă totală de 31,4 milioane de euro municipiul Botoşani ocupă poziţia 13 în România. În fruntea topului se află Iaşi, Oradea şi Târgovişte, iar după Botoşani municipii reşedinţă precum Galaţi, Suceava, Braşov şi... Bucureşti.
CITEŞTE ŞI:
Sutele de milioane de euro pentru care candidează Ţâbuleac
Întreaga administraţie botoşăneană, adică atât CJ şi Primăria Botoşani, cât şi toate celelalte primării, este evidenţiată negativ la POSDRU întrucât nu i s-a aprobat vreun proiect.
„În debut de campanie electorală este important ca cei care candidează astăzi pentru un mandat în administraţia locală să înţeleagă importanţa capitală a utilizării eficiente pe viitor a banilor europeni pentru dezvoltarea locală”, se arată în
studiul IPP. Clasamentele au fost întocmite în funcţie de şase mari programe europene la care autorităţile locale au acces - PODCA, POR, POS MEDIU, POS CCE, POST, POSDRU – pe baza raportărilor făcute la 31 decembrie 2011.
CITEŞTE ŞI:
Licitaţia anului la municipiu – lucrări de 15 milioane euro puse la bătaie
