În perioada dinte ani Botoşăneanul.ro vă propune o retrospectivă a investigaţiilor realizate în 2010. Timp de cîteva zile veţi putea parcurge astfel cele mai citite şi comentate anchete din ultimele 12 luni şi, totodată, să analizaţi cum au evoluat lucrurile după publicarea materialelor.
2.901.402 lei ne-au costat anul trecut cei nouă parlamentari de Botoşani. Este vorba de circa 1 milion de dolari cheltuiţi de la bugetul de stat pentru ca aceştia să îşi desfăşoare activitatea în cele mai bune condiţii. Prin diverse manevre o bună parte a banilor acordaţi de Legislativ au ajuns la partenerele de viaţă ale acestora, la copii sau în conturile partidelor pe listele cărora au candidat.
De la Florin pentru Roxana, de la tata pentru fiu
Cel mai scump deputat de Botoşani continuă să fie suliţeanul Florin Ţurcanu. 353.493 de lei a consumat anul trecut cu acesta statul român. Între 4.127 de lei şi 8.268 de lei pe lună a decontat acesta numai cu salarizarea personalului biroului parlamentar. Şefa cabinetului, cea la care a ajuns astfel o bună parte a banilor, este Roxana Marandiuc, consilier judeţean PNL, care după ce s-a angajat la cabinetul lui Ţurcanu a intrat şi în Autoritatea Teritorială de Ordine Publică, una din puţine structuri remunerate din cadrul Consiliului Judeţean.
Un lucru asemănător se întîmplă şi în cazul deputatului PD-L Stelică Strugaru Iacob (foto). La biroul parlamentar al acestuia activează fostul comandant al Jandarmeriei Constantin Chiţac, dar şi Radu Strugaru Iacob. Duminică am încercat să îl contactăm pe acesta din urmă.
„Vorbiţi cu dl.deputat. Vă dau numărul de telefon, dar oricum el are telefonul închis”, ne-a spus
Radu Strugaru Iacob. În ciuda faptului că poartă acelaşi nume, acesta a spus că nu este rudă cu parlamentarul şi ne-a închis telefonul cînd l-am întrebat dacă este fiul sau fratele democrat-liberalului, după care nu a mai răspuns. Membri de vază ai PD-L ne-au confirmat însă că Radu Strugaru Iacob este fiul parlamentarului de Darabani. În cazul social-democratului Costică Macaleţi, pe biroul parlamentar figurează ca persoană de contact nimeni altul decît Alexandru Zarug, directorul Comisariatului Judeţean pentru Protecţia Consumatorilor. Cei doi fac echipă încă de pe vremea cînd Macaleţi era prefect, adică din 2001, cînd Zarug era consilier la cabinetul primului reprezentant al Guvernului în Botoşani.
Banii statului îngraşă conturile partidelor 
Dacă unii fac din banii statului, banii familiei, alţii îi transformă în fonduri pentru partid. Potrivit legii, fiecărui senator şi deputat i se decontează o anumită sumă de bani pentru sediul biroului parlamentar din colegiul în care a fost ales. Pentru a găsi o cale de a da bani la partid, aceştia îşi amenajează cabinetele exact în sediile formaţiunilor pe listele căroRa au fost aleşi. Astfel, social-democratul Andrei Dolineaschi şi-a făcut birou parlamentar în sediul PSD Dorohoi din strada Dumitru Furtună, iar democrat-liberalii Cătălin Buhăianu şi Stelică Strugaru Iacob la sediul PD-L Botoşani din Maxim Gorki 2.
„Există un contract de chirie . Sânt o parte din cheltuieli pe care noi, ca parlamentari, le suportăm. Se ia cotă parte din lumină şi din celelalte utilităţi”, ne-a declarat
Cătălin Buhăianu, care a mai spus că plăteşte lunar partidului pentru spaţiu între 500 şi 1.000 de lei. Interesant este faptul că, de exemplu, Stelică Strugaru Iacob figurează cu birou parlamentar la sediul PD-L din municipiul Botoşani deşi acesta este în afara circumscripţiei sale. El este ales pe Colegiul Darabani doar, probabil, a trebuit să se găsească această formă pentru a putea da legal bani la partid.
Astfel se ajunge la cheltuieli lunare în jurul a 10.000 de lei de parlamentar numai cu funcţionarea cabinetelor parlamentare. Mai concret este vorba de banii plătiţi de stat pentru materiale de întreţinere, chirii şi utilităţi şi salariile personalului birourilor parlamentare.
Elocvent este ceea ce s-a întîmplat cu deputatul Nicolae Rebenciuc. Cînd încă era liberal, a încheiat un contract cu PNL pentru un spaţiu din Flămînzi care aparţine Primăriei, dar care este concesionat partidului şi numai în prima jumătate a anului a plătit pentru chirie şi utilităţi 14.994 de lei, adică aproape 150 de milioane de lei vechi. Ei bine, după ce a părăsit în toamnă partidul, în ultimele trei luni a mai consumat pe chirie şi utilităţi doar 2.499 de lei, cam cît dădea în numai o lună cînd făcea parte din PNL. Acum însă nu mai avea de ce să dea bani la PNL pentru că era independent.
Clasamentul cheltuielilor parlamentarilor în 2010
Senat
Gheorghe Marcu PSD 330.370 lei
Daniel Humelnicu PD-L 322.415 lei
Liviu Câmpanu Indep. 321.972 lei
Camera Deputaţilor
Florin Ţurcanu PNL 353.493 lei
Costică Macaleţi PSD 350.338 lei
Nicolae Rebenciuc Indep. 346.483 lei
Stelică Strugaru Iacob PD-L 336.909 leiCătălin Buhăianu PD-L 286.418 lei
Andrei Dolineaschi PSD 253.004 lei
*La senatori nu au fost luate în calcul cheltuielile proprii ale acestora (cele în afara funcţionării cabinetelor) pe ultimele două luni din 2009 deoarece încă nu sînt disponibile.
„Este pură demogagie”
Pe lîngă funcţionarea cabinetelor parlamentare cu toate capitolele de cheltuieli menţionate, senatorii şi deputaţii mai primesc un salariu denumit indemnizaţie, diurnă pentru deplasarea în teritoriu, diurnă pentru deplasarea în Bucureşti, diurnă pentru străinătate, bani pentru cazarea în Bucureşti, pentru cazare şi transport în străinătate, dar şi pentru deplasare în ţară.
În plus, li se decontează şi cheltuieli telefonice. Astfel se ajunge în situaţia ca, în medie, un parlamentar să ne coste într-un an peste 322.000 de lei, adică mai mult de 100.000 de dolari
. „Este pură demogagie”, crede
senatorul Gheorghe Marcu despre discuţia referitoare la chetuielile parlamentarilor. Acesta spune că Parlamenttul, Curtea de Conturi, Consiliul Superior al Magistraturii şi alte cîteva instituţii au o pondere de numai 3% din PIB, în timp ce restul din banii statului sînt cheltuiţi de Executiv.
„Trebuie să vedem cum se cheltuie aceşti 97% de către Guvern”, afirmă
liderul social-democrat. El mai spune că din banii primiţi de la stat a creat patru locuri de muncă la cabinete parlamentare în colegiu şi că, atunci cînd se fac aceste calcule, ar trebui să se ia în considerare şi faptul că primari sau preşedinţii de CJ dispun de consilieri de cabinet, maşini, etc., iar dacă s-ar face o comparaţie cu parlamentarii ar reieşi că nivelul cheltuielilor este cam acelaşi.
„Vreau să mă simt ca acasă”
„Diferenţa se fac la cazare”, a afirmat
deputatul Cătălin Buhăianu. Potrivit acestuia, parlamentarii care stau la hotel cheltuie mai mult decît cei care locuiesc cu chirie sau care deţin apartament în Bucureşti. Astfel, el, care locuieşte cu chirie sau Andrei Dolineaschi, care are locuinţă în capitală, au cele mai mici cheltuieli.
„Eu am fost sportiv şi o viaţă am stat numai în hoteluri şi m-am săturat. Eu stau la gazdă, n-am stat niciodată la hotel, vreau să mă simt ca acasă”, a mai spus
Buhăianu.
Alţi foşti parlamentari nu ştiu dacă suma actuală cheltuită de reprezentanţii judeţului în Legislativ este mai mare sau mai mică în comparaţie cu cea de pe vremea lor.
„Sincer, nu am făcut niciodată un total de cheltuieli. Dacă iei în sumă absolută poate părea mult. Dacă o raportăm la activitatea pe care trebuie să o facă fiecare parlamentar în colegiu, la deplasările internaţionale, s-ar putea ca această sumă să fie mică”, ne-a spus Doina Dreţcanu,
fost deputat PSD timp de două legislaturi.
Sergiu BĂLĂŞCĂU
Indemnizaţiile primite de parlamentari s-au diminuat cu 25% odată cu cele ale bugetarilor. Unii dintre aceştia au diminuat şi salariile angajaţilor de la cabinete, alţii nu. Reducerea cu un sfert nu i-a determinat însă să renunţe la deschiderea unor noi cabinete, elocvent fiind cazul deputatului Florin Ţurcanu, care în ultima lună şi-a inaugurat birouri parlamentare chiar în afara colegiului său, la Dorohoi şi Darabani.
