Poate cel mai important eveniment cultural al ediţiei din acest an a Zilelor Oraşului a avut loc sâmbătă la Teatrului Mihai Eminescu. Aici botoşăneanul Cristian Bădiliţă, stabilit de 17 ani în Franţa, doctor în instoria creştinismului antic, şi-a lansat cartea „Noul Testament. Apocalipsa lui Ioan”.

Volumul este unul bilingv şi trece graniţele unei simple traduceri. El cuprinde comentarii ale autorului şi explicaţii pentru utilizarea anumitor termeni. O parte dintre acestea au fost prezentate în conferinţa „Teme controversate din Apocalipsă” pe care omul de cultură a susţinut-o cu ocazia prezentării cărţii. Printre altele, acestea a vorbit despre accepţiunea căpătată în timp de cuvântul martir, care abia în secolul al doilea ar fi căpătat conotaţia de astăzi, până atunci având simplul sens de martor. O altă controversă prezentată a fost cea a Anticristului, a cărui apariţie ar fi întârziată, paradoxal, de prezenţa necuratului în lume. Pe de altă parte... „Anticristul poate fi oricare dintre noi care nu respectăm cuvântul lui Hristos. Deci deja ajungem la această etapă de subiectivizare şi de individualizare, de asumare. Anticristul nu mai este un personaj istoric, politic, care acţionează în lume (...),, ci noi înşine, în măsura în care nu respectăm cuvântul lui Iisus, devenim anti, îl contrazicem, ne opunem lui Iisus Hristos”, a afirmat Cristian Bădiliţă.
"Numai Dumnezeu nu se schimbă”
La conferinţă susţinută în sala de marmură au participat în jur de 50 de persoane, printre care şi părintele protopop. La final acesta a luat la rândul său cuvântul. „În primul rând este discursul cercetătorului, savantului, apoi este cel didactic şi, deşi s-a ferit, a avut şi un discurs ecleziastic”, a menţionat Lucian Leonte. Acesta a arătat că „acum ştiinţa se modifică, numai Dumnezeu nu se schimbă” şi a încheiat subliniind că vor mai trece generaţii până ce se vor percepe toate înţelesurile Apocalipsei lui Ioan.
Volumul lansat la Botoșani a apărut la editura Adevărul Holding.
De la Săveni la Paris
Cristian Bădiliță s-a născut în oraşul Săveni, în 1968. A urmat actualul Colegiu Național AT Laurian, secţia matematică-fizică și a debutat în revista Ateneu, suplimentul Caiete Botoşănene, cu poeme, în 1984. A urmat doi ani cursurile Facultăţii de Litere din Bucureşti, secţia română-franceză, iar din 1990 s-a transferat la secţia de limbi clasice, unde-l va întâlni pe remarcabilul om de cultură Petru Creţia. În 1991-1992 studiază teologia la Seminario Conciliar din Madrid. A predat limbă şi literatură greacă veche la universitatea din Timişoara, instalându-se în Franţa din 1995, împreună cu soţia, Smaranda Bădiliţă, specialistă în Philon din Alexandria. Este doctor în istoria creştinismului antic al Universităţii Paris IV Sorbona cu teza Les métamorphoses de l’Antichrist chez les Pères de l’Eglise, calificativul summa cum laude. În Occident s-a specializat în literatura patristică greacă şi latină, făcând parte şi din grupul de traducători ai Bibliei de la Alexandria sub coordonarea lui Marguerite Harl. Se consideră un anarhist creştin de dreapta şi pledează pentru reinstaurarea monarhiei în România. Critic al imposturii comuniste şi neocomuniste, rezervat faţă de sistemul democratic-ochlocratic modern, a participat activ la revolta din decembrie 1989 şi la organizarea protestului din Piaţa Universităţii (1990).
CITEŞTE ŞI:
 Primăria aduce „vedete” din diaspora să ne spună ce e rău şi ce e bine