În ultimii trei ani, personalul specializat în misiuni de asanare pirotehnică a Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă "Nicolae Iorga" al Judeţului Botoşani a avut mai mult de 100 misiuni pirotehnice, ocazie cu care au fost ridicate peste 1.000 de elemente de muniţie (proiectile de artilerie, muniţie de infanterie). Cele mai multe "obiecte ale morţii" au fost descoperite pe raza localităţilor din S-E judeţului, zone unde au fost dispuse trupe în timpul conflictelor armate.
Majoritatea au fost aduse la suprafaţă pe timpul executării unor lucrări agricole. Muniţia, aflată într-o stare avansată de degradare, era deosebit de vulnerabilă în cazul în care ar fi fost mânuită de către persoane neavizate. O grenadă, cel mai des element de muniţie descoperit pe raza judeţului Botoşani, poate provoca pierderi de vieţi omeneşti şi pagube materiale pe o raza de cca 200 metri. Cu toate avertismentele pirotehniştilor, botoşănenii continuă să procedeze greşit atunci când descoperă elemente muniţie rămase neexplodate. Nu de puţine ori, cei care le-au găsit, le-au dus acasă sau în locuri cu aglomerări de persoane, ignorând sfaturile specialiştilor I.S.U., potrivit cărora nu trebuie să le atingă sau să le mişte din locul unde au fost descoperite. Având în vedere acest aspect, pirotehniştii au intensificat activităţile de informare preventivă în scopul implementării procedurilor de acţiune în cazul descoperirii elementelor de muniţie, precum şi a informării populaţiei privind modul de comportare atunci când găseşte astfel de obiecte.
81 de proiectile descoperite în 2008
Pentru neutralizarea celor peste 1.000 de elemente de muniţie s-au folosit cca 100 kg de exploziv. Cea mai mare cantitate de muniţie de artilerie (81 de proiectile de diferite calibre) a fost descoperită în ziua de 3 noiembrie 2008. Iniţial, ISU Botoşani a fost sesizat despre faptul că pe tarlaua Chişculiţa din satul Rediu, comuna Răuseni, s-au descoperit trei proiectile. În urma cercetării terenului cu mijloace de detecţie a metalelor, pirotehniştii au dat peste un depozit de muniţie rămasă neexplodată din timpul celui de-al doilea război mondial. Acesta era situat la o adâncime de aproximativ 20 -25 de centimetri, iar în cazul efectuării unor lucrări de arătură la o adâncime mai mare de 25 de centimetri exista risc de explozie. Întrucât proiectilele erau în stare activă, cu un grad ridicat de pericol la transport şi manipulare, s-a luat decizia ca distrugerea să se execute la
faţa locului.
