Arbore genealogic, pumni, străfulgerări în noapte - cum face muzeu un primar

Casa de unde a pornit marea răscoală ţărănească de la 1907 ar putea deveni obiectiv muzeistic. Cel puţin asta îşi doreşte primarul oraşului Flămânzi, care susţine că i-a străfulgerat ideea într-o noapte şi şi-a pus în cap să o pună neapărat în aplicare.

Casa răscoalei a ajuns de la un învăţător la un cioban
Respectiva casă ţărănească este evident situată pe Strada 1907, la o distanţă de aproape 2 kilometri de centrul urbei botoşănene. Nu sare mai cu nimic în evidenţă, iar un necunoscut care s-ar întâmpla să treacă prin zonă nici nu ar realiza că aceea este de fapt locaţia de unde a pornit Răscoala din 1907. Doar cei mai bătrâni poate că ştiu semnificaţia casei care prezintă o imagine obişnuită momentan, singurul element care ar trage privirile fiind un... drapel amplasat pe fânărie. De la evenimentul istoric casa a trecut prin mâna a trei proprietari, primii doi intelectuali, ultimul un cioban obişnuit din localitate. „Acea casă care de copil o ştiam, era o casă cu tradiţie şi a avut al treilea proprietar acum, începând de la răscoală încoace. Deci a fost a familiei Ciornei, notarul de la vremea respectivă din Flămânzi, care ulterior a vândut-o unui învăţător, Dumitru Simionescu. Iar copiii d-lui Simionescu au vândut-o acestei familii Gaşpar de la Flămânzi, el este cioban”, povesteşte Constantin Pitorac, primarul oraşului.
„Acolo a primit administratorul primii pumni”
Gândul de a face un obiectiv care să poată fi vizitat la Flămânzi i-a venit primarului în miez de noapte şi nu i-a mai dat pace. Şi astfel s-a pus pe treabă, pentru ca semnificaţia acestei locaţii să nu se piardă în negura timpului. „Uite aşa mi-a venit într-o noapte mie şi am realizat că acolo de la casa aia a plecat scandalul, deci casa era a notarului care era un om respectat de oameni, nu ştiu dacă şi iubit, iar administratorul de pe moşie în momentul acela era la notar să servească masa sau ceva de genul acesta. Şi a fost chemat de ţărani afară şi de acolo a primit administratorul primii pumni”, mai povesteşte primarul. Ca atare,  a luat legătura cu actualii proprietari cu intenţia clară de a-i convinge să vândă casa, care să treacă în patrimoniul administraţiei publice locale şi ulterior să fie refăcută aşa cum era în urmă cu mai bine de un veac.  „Eu am avut o discuţie cu d-na, am chemat-o era cam speriată şi i-am zis că nu se va întâmpla nimic rău, în cel mai rău caz îi fac o casă nouă, dacă va aproba Consiliul Local, sunt dispus să îi construiesc o casă nouă, să îi oferim un teren şi să îi oferim o casă nouă, iar în cea veche să facem un punct muzeistic”, susţine Constantin Pitorac.
S-a ajuns la arborele genealogic
Primarul a luat legătura cu urmaşii primilor doi proprietari stabiliţi la Galaţi, respectiv la Bacău care i-au promis sprijinul necesar în a-şi duce la îndeplinire planul propus. La rândul lor aceştia au răspuns afirmativ şi i-au trimis deja o serie de scrisori, inclusiv arborele genealogic a uneia dintre familii. „Am primit nişte scrisori şi mi-au trimis inclusiv arborele genealogic al familiei Ciornei, este o poveste interesantă. Şi mi-au promis că îmi vor pune la dispoziţie tot ce voi avea nevoie, fotografii despre cum arăta casa, pentru a o putea reface”, povesteşte primarul, care a citit şi o parte dintr-una din scrisori. „După cum am vorbit la telefon şi v-am promis că vă voi trimite nişte date despre casa din Flămânzi, eu caut să mă ţin de cuvânt şi vă trimit aceste foi şi o carte pe care să le citiţi ca să vă puteţi documenta în lucrarea pe care doriţi cu drag să o realizaţi. Am luat legătura şi d-na Ana Ciornei ca să vă trimită şi ea nişte fotografii cu ce mai are din arhiva familiei. De asemenea şi cu Dumitru Simionescu din Iaşi. Eu vă doresc mult succes”, se arată într-una din scrisorile trimise primarului de către unul dintre descendenţii foştilor proprietari. În cazul în care va trece de primele etape ale acestor demersuri, iniţiativa primarului va intra în atenţia consilierilor locali, în vederea alocării sumei necesare pentru înfiinţarea obiectivului muzeistic.

Gabriela ERDIC