Românii merg astăzi la graniță, unde vor forma o cruce din trupurilor lor. În biserici se vor auzi clopotele, în memoria martirilor care au fost uciși de trupele sovietice în urmă cu 80 de ani, în zi de Paști.
La 1 aprilie este comemorată Ziua națională de cinstire a memoriei românilor – victime ale masacrelor de la Fântâna Albă și alte zone, ale deportărilor, ale foametei și altor forme de represiune organizate de regimul totalitar sovietic în ținutul Herța, nordul Bucovinei și întreaga Basarabie, instituită prin Legea nr.68/2011.
În Art. 2. din Lege se precizează: cu prilejul Zilei naționale de cinstire a memoriei românilor - victime ale masacrelor de la Fântâna Albă și alte zone, ale deportărilor, ale foametei și ale altor forme de represiune organizate de regimul totalitar sovietic în Ținutul Herța, nordul Bucovinei și întreaga Basarabie se organizează comemorări oficiale, depuneri de coroane și alte activități menite să cinstească memoria acestor români.
Astăzi, 1 aprilie 2021, se împlinesc 80 de ani de la masacrul de la Fântâna Albă, unde au fost ucişi aproximativ 3.000 de români care voiau să treacă în patria mamă, după ce nordul Bucovinei fusese răpit de URSS în urma Pactului Ribbentrop – Molotov.
În memoria celor uciși, astăzi, la Vicovu de Jos, județul Suceava, se va forma o cruce umană la granița cu Ucraina, în memoria românilor din Nordul Bucovinei masacrați în Poiana Varnița de trupele sovietice în 1941, unde intenționau să treacă granița în Regatul României după ce autoritățile de ocupație îi mințiseră că li se va da voie s-o facă, transmite Basilica.
În mănăstirile și bisericile din Bucovina se vor trage clopotele, joi, la 18:00, pentru pomenirea românilor morți la Fântâna Albă și în alte zone în urma ocupației sovietice.
Supravieţuitorii au ţinut sub tăcere oroarea care s-a petrecut acolo, în Duminica de Paşti, din 1 aprilie 1941, când trupele sovietice au ucis mii de refugiaţi români - bărbaţi, femei şi copii - care încercau să treacă (graniţa spre România, nota mea) prin pădure.
Prăbuşirea Imperiului sovietic a scos însă acel căluş, din cauza căruia atrocităţile comise la Fântâna Albă au rămas un secret nemărturisit al celui de-al Doilea Război Mondial.
1 aprilie 1941, în zi de Paşti. Soldaţii ruşi au deschis focul în oamenii care mergeau în procesiune spre România, ţinând sus, deasupra capetelor, crucile mari, pe care le luaseră din bisericile satelor lor.
"Nu am să uit niciodată Duminica aceea de Paşti. Şi acum o mai văd noaptea, în vis" (Ecaterina Suceveanu, o ţărancă din partea locului).
"Era Duminica de Paşti şi oamenii s-au strâns la biserica din sat", spune mătuşa Ecaterina.
"Au scos crucile mari şi prapurii şi au pornit în procesiune (spre România). Dar nu au ajuns niciodată acolo".
Femeia îşi aminteşte că trupele armatei sovietice au încercat de mai multe ori să oprească procesiunea, înainte de a ajunge la noua graniţă cu România.
"Oamenii din satele noastre au refuzat să se oprească. Şi-au ridicat crucile deasupra capetelor şi au mers spre moarte plângând".
Soldaţii îi aşteptau în pădure, în cuiburi de mitraliere, gata să tragă la ordin.
”Vărul meu a fost printre primii care au fost seceraţi. A fost împuşcat în cap, când încerca să acopere cu trupul lui un băiat din sat".
Băiatul a fost unul dintre puţinii supravieţuitori care s-au întors în sat în noaptea aceea.
DESCARCĂ APLICATIA BOTOSĂNEANUL PENTRU MOBIL:
