Pe uliţele comunei botoşănene Leorda au fost montate peste 200 de bănci şi 100 de coşuri de gunoi vopsite în culorile drapelului naţional din dorinţa primarului de a nu cauza tensiuni politice şi de a reaprinde spiritul patriotic în rândul tinerilor.
Ideea fostului primar din Cluj-Napoca, Gheorghe Funar, de a vopsi mobilierul stradal în culorile drapelului naţional a renăscut după mulţi ani la Botoşani.
În comuna Leorda, localitate situată la 20 de kilometri de municipiul Botoşani, băncile şi coşurile de gunoi au fost colorate în roşu, galben şi albastru. Zeci de locuri de şezut tricolore au împânzit uliţele care traversează cele patru sate componente ale comunei, potrivit Ziarului Adevarul.
În ultimii doi ani, aproape fiecare localnic s-a trezit la poartă cu câte o bancă „naţională“. Unele dintre staţiile de maxi-taxi din localitate au fost, de asemenea, vopsite în culorile drapelului. Leorda, ca aproape orice comună din nordul extrem al Moldovei, se confruntă cu sărăcie extremă şi depopulare.
Pe de altă parte, localnicii sunt mândri că ocupă un loc fruntaş în ţară la capitolul patriotism.
„Putem spune că ne iubim ţara într-un mod aparte. Iar băncile noastre patriotice sunt dovada“, spune mândru Ioan Vacarcică, un sătean din Leorda.
În total, în satele din comuna Leorda sunt 202 bănci şi 101 coşuri de gunoi vopsite în roşu, galben şi albastru. Au fost confecţionate şi amplasate în ultimii doi ani la iniţiativa Primăriei Leorda. Edilul comunei, Ştefan Dulgheru, spune că iniţial şi-a dorit bănci pentru confortul localnicilor în vârstă. Acestora, spune primarul, le place să stea la poartă şi să vorbească, iar vechile bănci erau cam putrezite. Cu tinerii plecaţi în mare parte la muncă în străinătate, vârstnicilor n-a mai avut cine să le repare locurile de popas.
„Sunt mulţi bătrâni, care mai iau şi ei aer şi le place să stea aşa la poartă. Am vrut să le venim în ajutor. Aşa a pornit totul“, spune Dulgheru.
Primarul (membru PNL) spune că, în general, culorile clasice şi foarte cunoscute sunt folosite de partidele politice şi s-a gândit că tricolorul va fi suficient de neutru, încât şefii primăriei să nu poată fi acuzaţi că fac propagandă politică.
„Acuma toate partidele politice au o culoare. Am zis să nu supăr pe nimeni, să nu ofer prilej de discuţii, să zică că dacă-s albastre sau galbene sunt PNL, dacă îi roşie este PSD, galben nu ştiu ce partid şi aşa mai departe. Nu am vrut să fie ceva cu conotaţie politică. Aşa că am ales tricolorul. Reprezintă naţiunea şi patria noastră şi atât“, spune primarul.
Cel de-al doilea motiv pentru amplasarea băncilor şi coşurilor de gunoi tricolore a fost dorinţa de a da satisfacţie patrioţilor din comună, dar şi de a educa tineretul în spirit naţional.
„Sunt foarte mulţi oameni, în special mai în vârstă, care sunt ataşaţi de tricolor şi de valorile naţionale. Sunt veterani de război, dar şi oameni care chiar ţin la acest simbol. Şi am zis să le facem o bucurie. Este chiar un bătrân de 94 de ani care a făcut războiul, a stat închis şi în lagăr şi spunea că poate până moare apucă să stea şi el pe o bancă tricoloră. Şi i-am dus una în faţa porţii. Apoi tineretul ăsta care nu mai înţelege şi respectă valoarea simbolurilor naţionale, trebuie educat să respecte tricolorul“, adaugă primarul Dulgheru.
Edilul comunei spune că băncile şi coşurile tricolore au fost făcute cu cheltuieli minime, de către oamenii din sat. S-a lucrat în cadrul serviciului gospodăresc din cadrul Primăriei, la care contribuie cinci săteni.
„Pentru confecţionatul băncilor, al coşurilor de gunoi, dar şi pentru amplasarea lor, am cheltuit bani doar pe nişte materiale. În total - 90 de lei am dat pe materiale. În rest, au fost oamenii noştrii cei care le-au făcut“, spune primarul din Leorda.
„Parcă te simţi român când le vezi. Să înveţe şi tinerii ăştia ce este patriotismul, să tragă aici la ei în ţară, nu doar la străini. Ne fac să ne simţim mândri“, spune Ioan Vacarcică, un localnic
Alţi oameni din sat spun că se simt bine când se aşează pe ele la sărbătoare şi schimbă impresii. Nu ar îndrăzni nimeni să le murdărească sau să le strice.
„Arată foarte frumos şi toată lumea le arată respect. Vedeţi ce curate sunt, de când sunt ele acolo? La sărbătoare aşa este frumos de stat aici, aşa să te simţi român“, spune nea Traian Burlacu, un alt localnic.
