Unii se dezvoltă cu un gard care împrejmuiește sediul administrației publice locale. Alții construiesc o anexă la Primărie sau un garaj și simt cum întreaga comunitate face un pas înainte. Nu lipsesc nici primarii care văd progresul comunei în montarea unor camere video. Și toate acestea, dacă s-ar putea, pe bani de la bugetul de stat.
Pe 28 februarie, Consiliul Județean Botoșani a împărțit localităților fondurile de la bugetul de stat pe anul în curs. Pentru a preveni disputele politice pe seama repartizării acestor bani, s-a decis atribuirea lor în funcție de arieratele existente la primării, de împrumuturile bancare efectuate și de programele de dezvoltare locală / proiectele de infrastructură care necesită cofinanțare locală. Și, mai departe, pentru întocmirea unei situații cât mai exacte, s-a solicitat primăriilor să nominalizeze programele de dezvoltare locală pentru care solicită fonduri de la bugetul de stat.
.JPG)
Ei bine, operațiunea a scos la iveală veritabile minuni administrative. Alegătorii au astfel posibilitatea să afle ce înțeleg oamenii cărora le-au dat votul la scrutinul din vara anului precedent prin ”programe de dezvoltare locală”. Din capul locului trebuie spus că o mulțime de primari înțeleg să dezvolte localitatea creându-și lor un loc de muncă mult mai modern. Altfel nu se explică abundența cererilor de fonduri pentru ridicarea unor noi sedii de primării sau extinderea celor existente. Primăria Blândești (foto stânga) dorește, în baza unei hotărâri de Consiliu Locală adopatăt în decembrie, 250.000 de lei pentru ”construire sediu administrativ în comuna Blândești”. Primăria Brăești vrea aproape aceiași bani, 200.000 de lei mai exact, pentru ”construire anexă gospodărească la Primărie”, având deja studiu de fezabilitate. Unii sunt foarte grijulii cu mașinile. Primăria Drăgușeni, de exemplu, a cerut 150.000 de lei pentru ”reabilitare magazie sediu Primărie (garaj, magazie lemne, arhivă)”, iar Primăria Sulița 600.000 de lei pentru ”construire clădire anexă cu funcțiune de garaj auto ISU, magazie materiale și cameră centrală sediu Primărie”.
Abia inaugurată după cheltuirea a circa 1,4 milioane de lei, Primăria Durnești nu este totuși... completă, așa că a solicitat de la CJ 109.400 de lei pentru ”construire anexă Primărie”. O situație asemănătoare se întâlnește și la Primăria Mihai Eminescu, ridicată în mandatele lui Verginel Gireadă, care acum a cerut 200.000 de lei pentru ”recompartimentare și extindere sediu Primărie”. La Lozna problemă este la mansarda clădirii administrației publice locale și, ca atare, s-au cerut 12.000 de lei pentru ”compartimentare mansardă sediu Primărie”. Primarul de Hlipiceni dorește o clădire total nouă în care el și funcționarii să muncească și a solicitat 500.000 de lei, lucru valabil și la Vlădeni, unde însă noua primărie costă 1,1 milioane de lei.
La Mileanca (foto stânga) și Răuseni dezvoltarea comunenlor se face prin montarea de garduri. Și nu oriunde, ci la primării, iar așa-ziele programe de dezvoltare locală sună cam așa: ”modernizare prin împrejmuire Primărie”, obiectiv nou, 100.000 lei, respectiv ”amenajare împrejmuire Primărie”, obiectiv în continuare, 96.000 lei.
Preocuparea primarilor pentru locul de muncă pe care îl dețin cel puțin pentru patru ani nu se oprește însă aici. La Tudora sunt necesari nici mai mult, nici mai puțin de 230.000 de lei pentru a se înfăptui ”mărețul obiectiv” de ”reparații fațadă sediu Primărie”, pe care aleșii din localitate încearcă tocmai din noiembrie 2015 să-l înfăptuiască.
La Vârfu Câmpului prioritare sunt ”reparații parcare incinta Primăriei”, un obiectiv nou, contractat în luna noiembrie a anului precedent, pentru a cărui ducere la îndeplinire sunt necesari 12.790 lei.
În fine, Primăria Vorniceni, posesoarea unui sediu care contrastează puternic cu sărăcia din comună, a dorit să i se aloce 50.000 de lei pentru ”dotări independente pentru sediul Primăriei”.
În fine, după ce a cheltuit peste un milion de lei pentru construcția unui nou sediu al administrației locale întrucât cel vechi fusese retrocedat, Primăria Văculești a solicitat 450.000 de lei pentru... ”achiziție teren și clădire fost sediu al a Primăriei Văculești”. Ca un făcut și în acest caz contractul a fost semnat tot în luna noiembrie.
Toaletele reprezintă un alt obiectiv întâlnit ca ”programe de dezvoltare locală” la o mulțime de primării. Dacă mai ales la școli amenajarea acestora chiar constituie o necesitate, pentru ca elevii și profesorii să nu își mai facă necesitățile fiziologice ”în fundul curții”, în schimb frapează diferențele enorme de fonduri. Astfel, dacă Primăria Brăești a cerut 150.000 de lei pentru ”construire grup sanitar Școala Gimnazială Gheorghe Coman”, pentru care are SF, Primăria Drăgușeni a solicitat doar 5.000 de lei, adică de 30 de ori mai puțin, pentru ”amenajare grup sanitar Școala nr. 2 Străteni”.
Dezvoltarea locală este percepută în fel și chip de către primari. La Cristești (foto dreapta), de exemplu, se intenționează cheltuirea a 120.000 de lei pentru ”montaj sistem de supraveghere video”, la Drăgușeni 300.000 de lei pentru ”construire teren fotbal sintetic” și 60.000 de lei pentru ”extindere cămin cultural la Podriga”, la Vlăsinești 89.000 de lei pentru construirea unei tribune acoperite la baza sportivă, la Todireni 26.000 de lei pentru ”înființare și dotare cabinet stomatologic”, în timp ce edilul din Săveni ar vrea să își dezvolte orașul inclusiv prin construirea unui nou cimitir, cu 200.000 lei de la CJ. Și pentru că veni vorba de centre urbane, demn de menționat sunt câteva obiective încadrate de Primăria Dorohoi la capitolul ”programe de dezvoltare locală”: ”modernizare pe verticală trepte Spiru Haret” - 134.000 lei, ”realizare scară acces balcon Sala Teatrului” - 30.000 de lei și ”construire platformă izolată pentru depozitarea zăpezii” - 400.000 de lei.
Nimeni și nimic nu pare însă să-l întreacă pe primarul de la Hilișeu-Horia. Cel puțin două dintre așa-numitele ”programe de dezvoltare locală” pentru care a vrut să i se aloce fonduri de la CJ Botoșani sunt unicat la nivelul județului. Ioan Butnaru a cerut nici mai mult, nici mai puțin de 610.000 de lei pentru ”construire sală festivități” și 110.000 de lei pentru ”realizarea unui centru de tranzit pentru preluarea și cazarea victimelor violenței în familie”. La aceste obiective a adăugat și ”realizarea unui sistem supraveghere video pentru combaterea criminalității”. ”Doar” 175.000 de lei.
Președintele filialei județene a Asociației Comunelor din România (ACOR) recunoaște că o mulțime de primari solicită fonduri anapoda, pentru obiective care nu au în realitate nici o legătură cu dezvoltarea localităților pe care le conduc. Susține la rândul său că de un deceniu încearcă să înțeleagă modul în care unele primării solicită și ajung să primească fonduri de la bugetul de stat prin CJ și Administrația Județeană a Finanțelor Publice.
”Când se acordă bani pe această cotă trebuie să te raportezi la ceva. Vă arăt și studiul meu asupra unor primării care mereu cereau: nu avem trotuar și vrem trotuar, nu avem aia și vrem aia. La un moment dat s-a spus să prezentăm contracte de finanțare sau să prezinți măcar un studiu de fezabilitate sau o documentație tehnico-economică pentru că acea documentație te-a costat bani și n-ai dat banii în van, deci obligatoriu ai deja născut un proiect local. Dar astea au fost luate mereu din păcate așa, doar ca număr și aici intervine subiectivismul”,
Dumitru Chelariu, președinte ACOR Botoșani.
Iar afirmațiile liderului primarilor rurali din județ sunt dovedite tocmai de situația întocmită de CJ înainte de distribuirea fondurilor pe localități. Primăriilor li s-a solicitat să menționeze, la programele de dezvoltare locală, dacă este vorba de un obiectiv nou sau unul în continuare, numărul contractului și data semnării. Doar 36 de primării au specificat aceste informații, celelalte solicitând fonduri pentru tot felul de obiective fără a preciza dacă au sau nu contract încheiat, condiții în care nu se mai putea discuta și despre o dată.
Președintele ACOR Botoșani crede că banii ar trebui repartizați pe o formulă matematică clară, direct de către Fisc, fiindcă sistemul actual permite introducerea a ”mici șopârle” prin care plenul Consiliului Județean să poată distribui fondurile către primării pe criterii politice.
”Care este rolul Consiliului Județean în înpărțeala asta? O să se supere dl Macaleți, dar normal ar trebui prin instituțiile statului, după o anumită formulă. Ei nu adună bani, Consiliul Județean nu este o instituție care să adune taxe, nu își are rostul, e un organism intermediar care la un moment dat are și el un rol dintr-ăsta de a împărți. Uneori mai corect, alteori mai puțin corect”,
Dumitru Chelariu, președinte ACOR Botoșani.
Dacă unii primari au solicitat fonduri pentru ”programe de dezvoltare locală”, alții nu au cerut nici un leu și atunci se naște întrebarea: cine a procedat corect, primarii care au fost sinceri și au recunoscut că nu au obiective care să se încadreze la amintitul capitol sau cei care au solicitat bani pentru tot felul de lucrări care nu au nici o legătură cu ”programe de dezvoltare locală”? Răspunsul CJ-ului înclină către primarii din categoria întâi.
”Acelea nici nu s-au luat în calcul. S-au luat în calcul strict proiectele pe cofinanțări, după cum a declarat și președintele. S-au cerut sume imense, de nu știu câte ori mai mari față de ce aveam disponibil. Necesarul fiecărei unități administrativ-teritoriale este de zece ori mai mare față de fondurile pe care le aveam la dispoziție. E foarte complicat”,
Dorin Birta, vicepreședinte CJ Botoșani.
Culmea este însă că, deși figurează printre primăriile care nu au solicitat fonduri, Coțușca are de fapt proiecte pentru care necesită cofinanțare.
”Noi avem mai multe școli și pentru a obține autorizație sanitară trebuie să efectuăm anumite lucrări. Avem proiecte depuse la Ministerul Dezvoltării și suntem obligați să contribuim cu o cotă de cofinanțare și de accea am cerut bani de la Consiliul Județean”,
Dan Vezeteu, primar Coțușca.
Experiența arată însă că primarii suferă mult la capitolul sinceritate. Iar ultima demonstrație a fost chiar la atribuirea fondurilor de la bugetul de stat pe 2017, când o mulțime dintre ei au anunțat CJ-ul că au arierate și, ca atare, trebuie să primească sume mai mari. Consiliul Județean a efectuat o verificare la Finanțe și a descoperit că mai multe administrații locale nu avea de fapt arierate.
