Diabetul zaharat de tip II este o problemă de sănătate tot mai des întâlnită în România. Această afecțiune este cauzată mai ales de un stil de viață nesănătos, motiv pentru care medicii recomandă mișcare și mese echilibrate.
România este una dintre țările europene care stă destul de prost la capitolul prevenție sanitarǎ, fiind puțini români care merg la controale medicale de rutină. Mai îngrijorător, spun medicii, este faptul că generațiile de tineri și copii sunt îndreptați tot mai mult către obezitate și sedentarism.
Cele două sunt cauze principale ale dezvoltării diabetului zaharat de tip II în anii maturității. Statisticile vin să susțină această realitate cruntă. Datele oficiale arată că numai în anul 2021 s-au înregistrat peste 800.000 de cazuri de diabet, iar incidența este într-o continuă creștere în ultimii 10 ani.
„Prevenția trebuie să fie cheia. Iar totul stă în puterea fiecăruia dintre noi. Să încercăm să mâncăm mai sănătos, să facem mai multă mișcare, să ne controlăm indicele de masă corporală, dar și starea generală de sănătate”, spune medicul Corneliu Saradan, de la Direcția de Sănătate Publică Botoșani. În momentul de față, aproximativ 11% din populația României suferă din cauza diabetului.
Corneliu Saradan, specialist în domeniul prevenției și educației sanitare, spune că există de ceva vreme o tendință foarte îngrijorătoare privind un stil de viață nesănătos dezechilibrat. Totul începe, este de părere acesta, de la obiceiurile din copilărie, în primul rând legate de alimentație. Ridicarea firească a nivelului de trai de la finele secolului XX a dus la un consum mai mare de alimente. În plus, preparatele ultra-procesate, dar și bombele calorice, de tip fast-food, au devenit o modă, mai ales în rândul adolescenților.
Al doilea factor care favorizează apariția diabetului zaharat de tip II este sedentarismul. Pe de o parte, tinerii mănâncă tot mai multe preparate ultraprocesate, grăsimi și produse foarte bogate în calorii, iar de cealaltă parte fac tot mai puțină mișcare, scrie adevărul.ro
„Țin minte că prin anii '90, când eram copil, toți eram afară de dimineața până seara, în vacanțe, bineînțeles. Și când aveam școală, după ce ne făceam temele, fugeam iute să jucăm fotbal, pătrățoaia, șapte pietre, ce se mai juca atunci. Acum, toți stau cu ochii în telefoane și nu fac nimic”, spune un botoșănean.
„Contează foarte mult cantitatea de mâncare consumată la o singură masă. Trebuie să devenim mai cumpătaţi. Totodată, un rol important îl joacă şi mişcarea. Degeaba reduc porţiile de mâncare dacă stau toată ziua pe scaun şi nu fac niciun fel de activitate fizică. Obezitatea prezintă riscuri mari, poate atrage după sine hipertensiune arterială, dislipidemie, diabet, boli cardiovasculare – un lanţ întreg de afecţiuni provocate de acumularea de kilograme în plus“, precizează și Carmen Galiano, medic primar diabet, nutriţie şi boli metabolice.
