„PARLAMENTUL AR TREBUI SĂ ADOPTE MAI PUŢINE LEGI” La doar 34 de ani Bogdan Olteanu a devenit unul din cei mai tineri oameni de stat din istoria României, preluînd preşedenţia Camerei Deputaţilor de la Adrian Năstase. Licenţiat în drept şi avînd deschis un cabinet de avocatură, Olteanu a devenit membru PNL la 20 de ani, unde ocupă funcţia de preşedinte al curţii de onoare şi arbitraj. În 1997 era deja consilier al ministrului industriei şi comerţului, iar din decembrie 2004 şi pînă în 2006 a fost ministru delegat pentru relaţia cu Parlamentul. - Cum este posibil ca din banii veniţi pe programul ISPA pentru drumuri să nu fie alocat nici măcar un euro pentru partea de nord a ţării? - Aşa au fost stabilite priorităţile de conectare a României cu UE. Sînt bani ai UE şi ca atare UE e primul factor decizional în ce priveşte modul de alocare. UE a stabilit că principala sa prioritate pentru infrastructura din România este coridorul IV şi ca atare, cu toţi banii pe care îi primim de la ei, facem acele lucrări pe care şi ei le consideră oportune. Conexiunea României cu UE se face prin jumătatea de sud a ţării pentru că ieşirea din ţară se face pe la Arad. - N-a fost şi o problemă de negociere a părţii române? - Sigur că tehnic soluţiile se negociază, dar alternativele ar fi fost Arad sau Oradea, conexiunea către UE se face, pînă la urmă, în mod obligatoriu, pe la graniţa de vest. Deci din punct de vedere al regiunii Moldova, fără îndoială, perspectivele erau cele mai puţine de a folosi banii ISPA pentru infrastructura rutieră din această zonă. - Veţi încerca să vă implicaţi în ceea ce priveşte găsirea unor soluţii legate de reabilitarea drumurilor? - E o problemă în foarte multe judeţe din ţară şi aici sînt două soluţii. În ce priveşte drumurile naţionale există resursele financiare şi ţine doar de capacitatea Ministerului Transporturilor să le poată utiliza mai repede şi eficient. Pentru acest an avem bani la dispoziţie pentru oricît de mult se poate lucra la reabilitarea drumurilor naţionale şi în construcţia de autostrăzi. În ce priveşte drumurile judeţene, responsabilitatea e în bună măsură a Consiliului Judeţean şi am să sfătuiesc şi aici autorităţile judeţene, învăţînd de la alte consilii şi anume că există resurse de creditare. Băncile sînt dispuse să împrumute bani pe 20 de ani ceea ce permite colectarea unei sume suficient de importante încît să asigure reabilitarea unui mare număr de drumuri judeţene cu plată pe o durată suficient de lungă încît să fie sustenabilă de la bugetul Consiliului Judeţean. E o chestiune de viziune pe care consiliile judeţene trebuie să o înceapă să şi-o asume. “Nu ştiu despre ce program a vorbit Stolojan în campania elecotrală” - În campania electorală, Alianţa D.A. prin vocea preşedintelui PNL de atunci Theodor Stolojan a promis un program special pentru Moldova. Ce s-a întîmplat cu acest program? - O parte a acestui program o reprezintă tocmai dezvoltarea de infrastructură despre care am vorbim astăzi. Vorbim, de asemenea, despre proiectele economice care ţin de atragerea investitorilor români sau străini prin oferta de impozitare atractivă. Aceastea sînt elemente ale unui pachet posibil în acest moment. Măsuri de tipul zonelor defavorizate, a scutirilor de taxe şi impozite nu mai sînt posibile, nu mai sînt permise de UE. - Aţi vorbit de un «pachet posibil». De ce nu s-a aplicat acest program? La Botoşani, de exemplu, primul rezultat al întîiului an de guvernare constă în scăderea producţiei industriale cu peste 20% - În măsura în care această scădere a producţiei industriale e dată de scăderea producţiei industriei ineficiente, cred că e un rezultat favorabil. Trebuie să înţelegem că nu producţia industrială în marile întreprinderi ineficiente este soluţia pentru România. Salariile acolo sînt proaste, iar pierderile nu pot fi suportate decît de către stat. Trebuie să trecem către industria cu valoare adăugată mare. Am văzut cîteva asemenea investiţii în Botoşani, sînt sigur că şi altele vor apărea, cu siguranţă mai multe dacă vom avea infrastructură mai bună, mai puţine dacă nu vom avea. Trebuie să trecem către servicii şi o agricultură eficientă comercial. - Aplicarea acestui program de dezvoltare economico-socială a Moldovei ar fi fost mai facilă dacă preşedinte al partidului mai era cel care a lucrat la acest program, Theodor Stolojan? - Eu nu ştiu despre ce program a vorbit Theodor Stolojan în campania elecotrală. Măsurile care sînt posibile şi care sînt legale în cadrul legislativ al UE sînt aceleaşi indiferent unde se află Theodor Stolojan. - De ce nu a susţinut PNL propunerile legislative de diminuare a privilegiilor parlamentarilor iniţiate de senatorul de Botoşani Mihai Ţîbuleac? - Cred că vă înşelaţi. PNL a votat împotriva statului parlamentarului, dar ne-am aflat alături de colegii noştri din PD în minoritate în susţinerea acestui proiect. - În Senat propunerile d-lui au picat - Asta cred că trebuie să îi întrebaţi pe colegii senatori. - Cum au ajuns liberalii botoşăneni Corneliu Popescu şi Gheorghe Ciubotaru şefi la Compania Naţională de Administrare a Fondului Piscicol, respectiv Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor, deşi nu sînt specialişti, nu au studii în domeniile respective? - Ce pot să vă spun este că de cînd sînt acolo îşi fac treaba bine. Corneliu Popescu a lucrat la programul de guvernare în domeniul agriculturii şi industriei alimentare, a fost unul din membrii echipei Alianţei care a lucrat în acest domeniu şi a primit o propunere din partea ministrului Flutur de a intra în echipa sa şi îşi face treaba foarte bine acolo unde se află. În ce-l priveşte pe dl. Ciubotaru, el este un vechi şi experimentat om politic, cu capacitate administrativă, pe care o dovedeşte şi la ANPC, unde este vicepreşedinte. A făcut acolo o deschidere extrem de importantă spre societatea civilă, un parteneriat, încearcă să transforme Autoritatea dintr-un for de amendare tip Piedone într-o structură preventivă, educativă şi cred că abordarea lui este una corectă. Amîndoi se bucură de sprijinul organizaţiei şi PNL încearcă să promoveze oameni din teritoriu, susţinuţi de organizaţiile din judeţ. «România are cam mulţi parlamentari » - Jurişti, economişti, medici, aproape toate categoriile socio-profesionale se plîng de legislaţia stufoasă şi care pe deasupra se schimbă de la zi la zi. Nu credeţi că Parlamentul ar trebui să-şi simplifice, să-şi schimbe modul de lucru? - Cred că Parlamentul ar trebui să adopte mai puţine legi şi cred că şi aceste categorii sociale ar trebui să recunoască, mai ales în ce-i priveşte pe jurişti, că cele mai multe dintre legile care au fost adoptate în domeniu, au fost adoptate la presiunile lor şi urmărind interesele lor. Nu cred că avocaţii sau jurist consulţii din România sînt cei care să se vaite de regimul juridic pe care îl au. Se bucură de suficiente privilegii, de un cadru legislativ pe care l-au susţinut prin reprezentanţii lor în Parlament. - Este vorba mai ales de modificările în plan economic. Este foarte greu să ţii pasul cu ele - Nu s-au mai făcut de multă vreme modificări în domeniul fiscal, dacă la asta vă referiţi ... - Codul Fiscal se schimbă în fiecare an - Codul Fiscal se schimbă în fiecare an în ce priveşte accizele, care sînt taxe pe consumul de lux şi de vicii, tip alcool şi tutun. În ce priveşte celelalte impozite, în 2007 ele vor rămîne aceleaşi ca şi în 2006 şi în 2005, respectiv 16% cota unică, 19% TVA. Va fi deja al treilea an în are impozitele nu se schimbă, e vorba de impozitele principale. E posibil să mărim impozitele pe proprietăţi, maşini, terenuri şi aşa mai departe. Cred că e o evoluţie normală. Cu siguranţă vom mări accizele pe alcool şi tutun şi cred că e o evoluţie normală. E important însă să păstrăm marile impozite stabile. - Oamenii de afaceri botoşăneni se plîng de birocraţia excesivă, de faptul că se pierde mult timp în faţa unor ghişee cu depunerea diferitelor declaraţii. - Tocmai aici avem această soluţie pe care cîţiva dintre colegii noştri care sînt foarte apropiaţi de domeniul economic au construit-o şi în aceste zile la Sinaia lucrează cîţiva parlamentari liberali împreună cu reprezentanţi ai Ministerului Finanţelor la o lege care să înfiinţeze un ghişeu unic de depunere a acestor declaraţii, precum şi de plată a tuturor obligaţiilor agenţilor economici către toate autorităţile, ministerele şi aşa mai departe. - Nu are România cam mulţi parlamentari? - Ba da. - Şi ce este de făcut pentru reducerea lor, ce se poate face, ce aveţi în plan? - În proiectul de Cod Electoral pe care PNL l-a înaintat Parlamentului şi pe care îl vom dezbate în acest an figurează şi propunerea drastică de reducere a numărului de parlamentari. Urmează ca în funcţie de sistemul electoral pe care îl vom stabili, dacă vom avea vot uninominal sau vor urma o altă propunere, să stabilim şi numărul de parlamentari, pentru că rezultă din sistemul electoral. « Am un salariu onorabil » - Aţi reuşit să imprimaţi stilul dvs. de muncă? Oamenii simpli văd că în Parlament sînt certuri, dispute, care de multe ori nu au nici o legătură cu ordinea de zi. - Încerc o altă tehnică, mai eficientă sper, aceea de a lucra eu şi de a merge înainte cu acei colegi care vin alături de mine. Chiar dacă-s mai puţini colegi în sală, eu pornesc dezbaterile la ora 8.30 fix, cînd încep lucrările, nu stau să-i aştept pe ceilalţi. Cine-i interesat participă, cine nu... Locurile goale se văd foarte bine la televizor şi alegătorii vor şti foarte bine data viitoare cine a fost acolo şi cine nu a fost. - Chiar deputatul Liviu Cîmpanu spunea că la declaraţiile politice se fac mai mult la pereţi, noroc de publicarea lor pe internet, că altfel ... - Sînt publicate şi declaraţiile politice, dar şi toate voturile. Modul în care în care fiecare parlamentar votează fiecare lege e publicat pe internet.Şi acum puteţi să-i luaţi pe fiecare parlamentar de Botoşani şi să-i întrebaţi de ce au votat într-un anume fel o lege, sau statutul parlamentarului. Nu se mai pot ascunde în dosul mulţimii. - Ce părere aveţi despre propunerea conservatorilor legată de reducerea TVA-ului la produsele alimentare de bază. Va trece de Camera Deputaţilor? - Nu va trece şi nu va trece pentru că e o propunere de care nu vor beneficia cei care sînt vizaţi şi anume consumatorii. E o propunere de care vor beneficia în principal comercianţii. Am trecut prin această experienţă în 2003, cînd Guvernul precedent a redus TVA-ul la medicamente la 9% şi nu îmi amintesc ca preţului vreunui medicament să se fi redus cu vreun leu. Au crescut cu 10%, diferenţa de pînă la 19% din TVA, veniturile comercianţilor. - Nu vă declaraţi de acord cu politica prin care aproximativ 85% din populaţie este beneficiara unei măsuri de protecţie socială. - Este total greşită şi am să vă spun de ce. Eu locuiesc la bloc. Pînă în acest an inclusiv, gigacaloria a fost subvenţionată de producător. Asta însemna că o parte din preţul apei calde şi căldurii era plătit de către stat producătorului. Toţi cei care locuiam la bloc şi primeam apă caldă şi căldură, primeam indirect subvenţii. Nu ştiu dacă este foarte justificat ca eu să primesc subvenţie pentru încălzire pentru că am un salariu onorabil. Soluţia pe care o adoptăm noi acum este să eliminăm această subvenţie la producător şi în schimb banii respectivi să-i folosim pentru a da ajutoare acelor familii care au nevoie. Adică vecinilor mei, de exemplu, care au venituri mici. În felul acesta eliminăm o nedreptate pentru că e nedrept ca banii din impozite şi taxe să meargă în subvenţii către cei care nu au nevoie, pe de altă parte, putem să dăm - Dacă mîine ar fi alegeri anticipate, credeţi că PNL ar trebui să candideze singur sau împreună cu PD? - Nu vor fi alegeri anticipate nici mîine nici pînă la sfîrşitul anului, cu siguranţă. - Dar dacă vor fi în aprilie 2007, după intrarea României în UE? - Nu cred că ar fi bine să fie alegeri anticipate nici în 2007. În măsura în care vom decide să facem alegeri anticipate, avem un protocol al Alianţei şi vom şti să-l respectăm. - Nu aveţi remuşcări că aţi devenit al treilea om în stat cu sprijinul decisiv al PRM? - Nu, am fost votat de acei parlamentari care au avut încredere în mine, care au considerat că pot să fiu un bun preşedinte al Camerei Deputaţilor şi sper să le confirm tuturor că voi şti să fiu un preşedinte egal în tratament şi în aplicarea regulamentului pentru toţi. Interviu realizat în mai 2006 Bogdan Olteanu a rămas preşedinte al Camerei Deputaţilor pînă la sfîrşitul mandatului. Fin al fostului premier Călin Popescu Tăriceanu, nu mai deţine nici o funcţie în PNL după ce acesta a pierdut preşedinţia partidului. România şi-a schimbat tipul de scrutin, dar numărul de parlamentari a rămas acelaşi. Printre ei se regăseşte şi Bogdan Olteanu.