Iarna trecută a fost a doua cea mai călduroasă din ultimul secol şi cea mai secetoasă din ultimii 100 de ani. Dacă urmează doi ani la fel de dificili şi noi suntem la acelaşi nivel, lucrurile se complică foarte mult pentru România.
Dacă nu vor fi investiţii majore şi rapide în infrastructura de irigaţii, în tehnologii agricole şi utilaje care să ajute la păstrarea apei în sol, riscăm o criză majoră în agricultură.
Rectorul Universităţii de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară „Ion Ionescu de la Brad”din Iaşi (USAMV), botoșăneanul prof.dr. Gerard Jităreanu, a explicat că seceta de anul acesta este una record.
În mai multe ţări din estul Europei, inclusiv în România, nu s-a înregistrat în ultima sută de ani o perioadă mai secetoasă precum cea care a fost în intervalul septembrie 2019 - mai 2020, iar iarna trecută a fost a doua cea mai călduroasă din ultimul secol şi cea mai secetoasă din ultimii 100 de ani.
„Acest fenomen s-a abătut în toată Europa de Est, iar în Cehia, spre exemplu, unde există date mai vechi indexate, perioada septembrie 2019 - mai 2020 a fost cea mai secetoasă din ultimii 500 de ani”, a declarat pentru Ziarul de Iași prof.dr. Gerard Jităreanu.
Iar dacă fenomenul va continua şi în anul viitor, riscăm o criză majoră nu doar în agricultură, ci la nivel social, explică rectorul, fiindcă peste 40% din populaţia României încă mai este legată de agricultură, de producţia de acolo, de locurile de muncă, de veniturile obţinute din agricultură, scrie sursa citată.
„Dacă mai urmează încă un an la fel de secetos, atunci lucrurile se complică foarte mult. Dacă urmează doi ani la fel de secetoşi şi noi suntem la acelaşi nivel al infrastructurii de irigaţie, lucrurile se complică foarte mult pentru România. Dacă nu luăm măsuri consecvente de extindere a irigaţiilor şi rămânem doar la mila naturii, cred că securitatea noastră alimentară va fi serios ameninţată. Şi odată cu problemele de securitate alimentară mai este un singur pas până la a nu putea menţine stabilitatea socială. Este o problemă de securitate naţională”, a precizat prof.dr. GerardJităreanu.
Conform cifrelor oficiale, există circa 260.000 de hectare suprafaţă arabilă la nivelul judeţului Iaşi, fiind surclasat pe Regiunea de Nord-Est de Botoşani şi Vaslui, fiecare cu câte 290.000 de hectare.
A apărut o altă problemă: seceta majoră a determinat subţierea hranei mistreţilor care au atacat şi au distrus culturile oamenilor.
Profesorul explică faptul că primele semne de secetă au apărut în toate judeţele Moldovei din septembrie 2019, iar la data de 30 martie s-a instalat fenomenul de „secetă pedologică puternică şi extremă” - secetă care nu se manifestă doar la suprafaţa terenurilor şi se perpetuează până la adâncimea unde se dezvoltă rădăcinile plantelor.
Din martie până acum, explică rectorul, situaţia a fost într-o continuă degradare. Practic, în toată Moldova, media precipitaţiilor a fost sub pragul de 50% din media multianuală (care este de circa 550 de litri pe metru pătrat pe an). Pe Moldova, 65% din cele 1,8 milioane de hectare suprafaţă arabilă au fost afectate de o secetă severă; ar mai fi fost nevoie să plouă circa 350 de litri pe metru pătrat în acest an ca să se ajungă la media ultimilor ani. S-a ajuns, astfel, la situaţii cu culturi complet compromise, iar cea mai gravă situaţie din Moldova se regăseşte în Galaţi,scrie sursa citată.
Soluţia pentru Moldova ar fi, explică acesta, realizarea canalului Siret-Dunăre, care este promis încă de dinainte de 1989. Problema este că, dacă de mâine s-ar aloca bani, tot ar dura măcar doi ani finalizarea proiectării şi începerea propriu-zisă a lucrărilor.
„Dar de undeva trebuie să înceapă. Totodată, aşa cum s-au dat bani pentru cei ale căror culturi au fost distruse, ar trebui să oferim fonduri şi pentru achiziţionarea de echipamente pentru irigaţiile culturilor”, a conchis rectorul.
Gerard Jităreanu s-a născut pe 8 decembrie 1956, în Havârna, județul Botoșani. Între anii 1971 și 1975 urmează cursurile Liceului de cultură generală nr. 2, secția reală, din orașul Dorohoi. După un an ajunge în Iași, unde începe Facultatea de Agronomie a Institutului Agronomic Iași, obținând, în anul 1980, Diplomă de inginer-profilul agricol, specializarea agronomie.
.jpg)
(Prof.univ.dr. Gerard Jităreanu)
Pregătirea profesională nu se oprește aici. În 1993 devine Doctor în agronomie, specializarea Agrotehnică, la Universitatea Agronomica "Ion Ionescu de la Brad" Iași.
Capacitățile obținute în timpul studiilor îi deschid drumul către o carieră de succes. Imediat după finalizarea studiilor, timp de patru ani, Gerard Jităreanu activează că inginer la Sectorul de Cercetare, Laboratorul de Agrotehnică, Stațiunea de Cercetări Agricole, Podu-Iloaie, județul Iași, loc de unde accede în mediul universitar.
Astfel că, din 1984 până în 1991 este Asistent universitar, disciplină de Agrotehnică, la Facultatea de Agronomie, Universitatea Agronomica "I.I.de la Brad", Iași, iar din 1995, alți patru ani, este Conferențiar universitar, disciplinele de Agrotehnică, Tehnică experimentală, Ingineria conservării solului și apei, Facultatea de Agricultura.
În 1999 ajunge la stadiul de Profesor universitar, disciplină de Agrotehnică, Facultatea de Agricultură. Din 2000 este Decan al Facultății de Agricultura Iași, până în 2004, an în care devine Rector al Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară "Ion Ionescu de la Brad", Iași, funcție deținută și astăzi.
DESCARCĂ APLICATIA BOTOSĂNEANUL PENTRU MOBIL:
