O serie de investiții benefice pentru botoșăneni nu pot di derulate din cauza unor motive care se apropie de zona derizorie.
Problematica prezentată în fața ministrului Mediului a fost pe alocuri oscilantă între tragic și comic.
Spre exemplu situația prezentată de primarul comunei Cordăreni care susține că are o suprafață de 100 de hectare de teren pe care nu poate interveni. Iar asta deoarece se află într-o arie protejată, respectiv „Sit Natura 2000”.
Iar în această zonă protejată se află două tipuri de animale pentru care trebuie asigurat un habitat prielnic.
”Avem acolo cam 100 de hectare de protejare a popândăului și a broaștei roșii de câmp. Extraordinar, «ne bucurăm» că avem așa ceva în comuna noastră. Dar cel mai rău este că acum aș fi vrut să implementez un proiect cu programul acesta de împăduriri. Și cei de la APM ne-au dat răspuns că nu pot să fac împotriva regulamentului nimic, acolo. Deci nu avem voie să dăm cu îngrășăminte. Pășunea și aratul de acolo este nefolosit de ani de zile. Și pentru împăduriri la fel. Nu se pretează. Nu ne dau voie să împădurim pentru că acel regulament nu dă voie. Trebuie să protejăm neapărat aceste două specii”
Constantin Cristian Dumitraș, primar Cordăreni
Primarul a vrut să primească răspuns de la ministrul Mircea Fechet cum trebuie să procedeze botoșănenii din această comunitate. Mai ales că există și persoane fizice care au terenuri agricole în zonă și pe care nu le pot exploata. Mai mult și pășunile s-au degradat fiind interzis îngrășământul.
A fost și la Agenția pentru Protecția Mediului (APM) Botoșani pentru a se interesa cum să procedeze în această situație.
Primarul spune că angajații de la APM i-ar fi transmis că trebuie să se îngrijească de aria protejată pentru că vor veni în control. Însă nu i-au oferit absolut nicio soluție.
„Și chiar mi-au spus că ar vrea să mărească zona în protecție. Nu cred că au fost în zona de multe ori, ca să vadă dacă mai există vreun popândău sau broască, de meserie sunt silvicultor, deci știu ce înseamnă și aceste animale și sper ca acei oameni care sunt plătiți totuși în cadrul agențiilor nu pot să-și permită să fie stăpâni pe pământurile noastre”,
Constantin Cristian Dumitraș, primar Cordăreni
Ministrul Mediului a apreciat subiectul atins și a dezvăluit că s-a lovit de o problemativă similară în propriul județ unde s-a renunțat la un program de alimentare cu gaze naturale, din același motiv.
„Mă bucur că deschidem și acest subiect. Pentru că am fost pus în situația în care, și am să vă dau un exemplu din comuna Măgirești, de la mine, din județul Bacău, unde într-o asociere de trei UAT-uri, și primarul de la Măgirești a vrut să aibă gaz în comună, împreună cu două unități administrativ teritoriale. Ghinionul lui, între ghilimele spus, era legat de faptul că pe traseul viitoarei conducte de gaz, care era o țeavă îngropată la un metru, sau mai puțin, în pământ, nu vă imaginați că era cine știe ce lucrare acolo, dar trecea printr-o arie naturală protejată, lucru care complica timpul de implementare al proiectului și îl întârzia foarte mult, motiv pentru care ceilalți doi primari l-au și abandonat”,
Mircea Fechet, ministrul Mediului
Mai departe a spus că această colaborare între Ministerul Mediului prin Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate, primării și cetățeni este prost înțeleasă.
Iar scopul desemnării acestor situri naturale este tocmai acela de a asigura cetățenilor anumite oportunități complementare conservării a ceea ce se dorește să fie protejat.
„Că vorbim de o specie de animale, că vorbim de specii de plante, că vorbim de păsări din categoria speciilor de interes comunitar. Nu trebuie să se întâmple acest lucru printr-un mod în care oamenii să aibă de suferit din lipsa accesului la investiții. Și știu ce înseamnă să ai uat-ul în Arie Naturală Protejată pentru că sunt uat-uri care s-au trezit jumătate într-o astfel de arie. Poate și pentru că, la momentul la care s-au desemnat limitele acestor zone, treaba s-a făcut din birou. Și ca orice treabă făcută din birou, știți cum, s-a făcut mai bine sau mai rău”,
Mircea Fechet, ministrul Mediului
A transmis totuși că va solicita celor de la „Arii Protejate” să verifice situațiile de acest gen în teren. Și a mai arătat că nu există situații în care să nu se ajungă la implementări de proiecte fiind necesare doar o serie de măsuri specifice de conservare. Ți a dat exemplul autostrăzii A7 care trece prin mijlocul unei arii protejate din Bacău și unde au fost găsite soluții tehnice.
În România există aproape 250 de situri protejate, conform standardelor cerute de organismele europene. Fără aceste arii naturale aflate sub protecție țara noastră nu ar fi putut adera în UE.
v
