Botoșani, al doilea din țară ca luciu de apă, dar lovit de lipsa… apei: Soluții căutate în ședințe ca să se șteargă rușinea  în care se îneacă județul – VIDEO 

Primul CJSU al lui Valeriu Iftime 

La CJSU a fost prezent Valeriu Iftime, președintele Consiliulului Județean, alături de mâna sa dreaptă, Constantin Bursuc unul dintre cei doi vicepreședinți. Ședința s-a ținut în sala în clădirea CEC, unde se întrunesc șefii județului după ce Palatul Administrativ a intrat renovare. 

Au participat și conducătorii altor instituții care fac parte din CJSU, inclusiv cei ai structurilor din cadrul MAI. 

Unul dintre punctele de dezbatere a fost privitor la verificarea stării tehnice a construcțiilor hidrotehnice cu rol de apărare împotriva inundațiilor și a fost prezentat de inginerul Gheorghe Lușneac de la Sistemul de Gospodărire a Apelor (SGA) Botoșani. 

Informarea a decurs greoi, iar pe alocuri șeful SGA părea că întâmpină probleme în citirea materialului din cauza fontului prea mic de redactare. 

Atenția s-a disipat în sală către telefoane sau vecinii de scaune cu care erau purtate discuții în șoaptă. 

La final însă, atmosfera s-a animat.  

Valeriu Iftime l-a întrebat pe șeful de la „Apele Române” dacă instituția pe care o conduce are competențe în modul în care sunt alimentate localitățile din județ cu apă dar și cu privire la sursele de alimentare. 

„Noi monitorizăm toate aceste localități din județ, câte au apă și câte nu au”, a răspuns Gheorghe Lușneac. 

Mai în profunzime, șeful Județului a dorit să știe dacă anul acesta oamenii de la sate vor avea apă sau vor fi afișate din nou pe marginea drumurilor apeluri adresate autorităților, cu mesaje de genul celor din vara trecută.

Apa județului, în trei direcții

Președintele Consiliului Județean Botoșani a explicat că dorește să rezolve problema apei din trei puncte de vedere: apă tratată pentru populație de la Nova Apaserv, apă menajeră pentru animale și irigații din surse naturale cum ar fi râurile curgătoare sau bazine de captare a apelor pluviale. 

Valeriu Iftime, președinte CJ Botoșani

„Este o problemă legată de alimentarea cu apă a animalelor. Pentru că la vară iar ne plângem dacă e secetă. Noi, în fapt, nu știu dacă există o situație foarte clară, câte animale avem în județ și care este sursa de alimentare pentru animale”,

Colonelul Decebal Murariu, care conduce Inspectoratul pentru Situații de Urgență (ISU) Botoșani, a răspuns că există o situație de acest fel care a fost stabilită în planul de măsuri al CJSU. Iar pe timpul verii ISU face transport de apă pentru animale. Deși, teoretic, la nivelul primăriilor trebuie să existe rezerve de apă colectată în bazine.

Dan Nechifor, prefectul județului Botoșani

„În 2016 am avut o stare de urgență pe 48 de unități administrativ teritoriale. A fost un an foarte secetos, a fost o stare de urgență declarată în România, în cele 48 de UAT-uri am făcut un plan și măsuri și în baza acelui plan de măsuri au primit finanțare pentru puțuri de mare adâncime pentru adăparea animalelor. Problema pe care trebuia să o menționeze cel mai bine dl Lușneac este faptul că se merge pe principiul: hai să ne descurcăm. Cumva îndiguim cursurile de apă ca să strângem apă pentru animale, dar cei din vale nu mai reușesc să aibă apă pentru că, cei din deal...”,

În continuarea discuției, Valeriu Iftime a fost de părere că sprijinul acordat de pompieri cu transporturile de apă pe timpul verii sunt doar soluții pe termen scurt. 

Ori județul are nevoie de o viziune care să completeze nevoia de apă pe mai multe direcții, umană, animală și pentru irigații. 

Valeriu Iftime, președinte CJ Botoșani

„Sunt două chestiuni pe care trebuie să le înțeleagă foarte multă lume. Nu e vorba de apa pe care o duce Nova Apaserv care ține de investiții pentru populație. Și este apă pentru oamenii. Iar oamenii nu înțeleg pentru că iau apă la animale de la Nova, dar Apa Nova nu dă apă pentru animale, Nova Apa dă apă pentru oameni”

Care sunt soluțiile imediate?

Soluțiile pentru a se furniza apă menajeră pentru animale dar și pentru irigarea pășunilor și culturilor ar fi intervențiile de îndiguiri pe cursurile de apă, în cazul județului nostru pe Prut sau pe Siret.  

O altă variantă ar fi Barajul de la Vârfu Cîmpului, unde s-ar putea face o derivație pe râul Jijia care ar crește debitul pe acest curs de apă poate similar cu cel de pe Sitna care înregistrează 200 l/s. 

Valeriu Iftime a explicat că în aprilie anul acesta va fi emis acordul de mediu pentru această investiție – cel mai important document pe care-l scoate județul Botoșani în acest demers birocratic. 

Urmează să fie făcute o serie de exproprieri și să se aprobe indicatorii tehnico-economici. Aceste etape sunt de durată, astfel că lucrările efective vor începe într-un viitor mai mult sau mai puțin îndepărtat. Iar în următorii doi ani, cel puțin, trebuie căutate alte soluții. 

Valeriu Iftime, președinte CJ Botoșani

„Anul acesta și anul viitor, cum trăim în județ cu apă? Și eu cred că, acum vine primăvara și dacă am putea acum să facem ceva. Eu cred că sunt necesare niște rezervoare, luată fiecare unitate administrativ teritorială după numărul de animale, un primar nu înțelege că oamenii ăia-s ai noștri și trebuie ajutați”

Un proiect peste care s-a pus praful 

O soluție mai accesibilă ar fi un proiect care a fost înaintat către Ministerul Agriculturii de către Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare (ANIF) Filiala Botoșani. Un proiect de care s-ar fi vorbit de mai mulți ani, dar pentru care nu s-ar fi zbătut nimeni la București să fie și concretizat. 

Deși valoarea nu este una extraordinară și chiar există reale șanse să fie implementat. 

Concret, ar fi vorba despre o derivație de pe râul Prut care să pornească din nordul județului, punctul Baranca, pe o conductă cu o lungime de maximum 2 kilometri și cu pompe care să dirijeze apa către Bașeu.

Odată crescut debitul pe acest curs de apă, surplusul se poate utiliza pe timpul verii pentru asigurarea necesarului la adăpători dar și pentru irigații. 

În acest fel, apa furnizată de Nova Apaserv va fi exclusiv destinată consumului uman și nemaifiind folosită în scopuri menajere, ar fi suficientă pentru toate localitățile din județ, fără restricții pe timp de vară. 

Prefectul Dan Nechifor a anunțat că va convoca o nouă ședință tehnică la care să participe și conducerea ANIF.

În funcție de stadiul proiectului care a prins praf la Ministerul Agriculturii este posibil ca o delegație să meargă la București pentru deblocarea acestuia. Valeriu Iftime s-a oferit să-i însoțească pe șefii din agricultură de la Botoșani. 

Nefiind vorba despre o investiție mare, încastrarea unei conducte și achiziția a două pompe pot fi realizate în această primăvară. 

În județul Botoșani, din suprafața totală de aproximativ 300.000 de hectare de teren arabil, doar 170 de ha au asigurate sisteme de irigații. În schimb, pe partea de adăpători, nu există nicio primărie care să aibă rezerve de apă pe timp de vară. 

În general, primarii fac apel la pompieri să le fie asigurat necesarul urgent de apă. 

Mai mult, în sudul județului, comunele Blândești, Sulița și Lunca nu au nici la acest moment sistem de alimentare cu apă. Cea mai gravă situație este la Blândești unde Primăria împarte apă menajeră la oameni, de două ori pe săptămână.

Apă care nu este destinată consumului uman: 

Botoșani, 2023! Botoșănenii care trăiesc de când se știu fără apă! Primăria le duce cu butoiul săptămânal, cea de băut o cumpără: Suntem și noi oameni... – VIDEO dramatic