13 iulie 2023 Cotu

O familie întreagă a fost rănită după ce mașina s-a izbit într-un cap de pod

12 iunie 2022

Tânăr de 25 de ani găsit inconștient la Tudora, mașina s-a răsturnat pe cupolă

22 noiembrie 2021 Mesteacăn – Sarafinești

Tânăr de 25 de ani mort după ce mașina s-a lovit de un cap de pod

21 decembrie 2021 – Vlăsinești

Un tânăr de 23 de ani a murit, altul de 19 ani a ajuns la spital cu răni grave

Mașina s-a izbit într-un cap de pod.

Exemplele pot continua

Sunt doar câteva rezultate generate după o simplă căutare pe internet, în statisticile ce vizează accidentele rutiere petrecute în județul Botoșani. Numărul victimelor este cu mult mai mare.  

La nivel național, situația este la fel de gravă. Periodic, numeroase persoane mor în accidente rutiere după ce mașinile în care se află cad în șanțuri sau se izbesc în capuri de pod.

România este țara morților cu chipuri înlemnite în copacii de pe marginea drumului, în șanțuri sau podețe.

La Botoșani, ultima viață frântă a fost a lui Dragoș, un tânăr de 22 de ani. Mașina pe care o conducea (cu viteză, spun martorii) și sub influența alcoolului (susțin cei care au intervenit la accident) s-a izbit într-un cap de pod.

Chiar și în acest context în care viteza și alcoolul au fost motive cauzatoare pentru producerea accidentului, există și întrebarea pusă măcar de părinții îndoliați: dacă nu ar fi existat podețul și șanțul adânc, oare șansele la viață ale tânărului nu ar fi fost altele?

Sau șansele la viață ale celorlalți morți și răniți cu urmări de lungă durată, care au avut ghinionul să ajungă într-un șanț sau într-un cap de pod...

La aceste întrebări am încercat să găsim răspunsuri și am pornit astfel din locul în care a încetat din viață Dragoș, ultimul mort al județului Botoșani în accident rutier.

Ultimul „mormânt” de pe marginea drumului

În satul Cerchejeni, comuna Blândești, la câteva zeci de kilometri de municipiu. Locul l-am găsit ușor, pentru că de pe podețul în care s-a izbit Dragoș era strâns un sac de lumânări deja arse. Altele pâlpâiau încă lângă tabloul băiatului.

Locul a devenit obiectul unui fel de periplu în zonă. De mila părinților și impresionați de tinerețea băiatului, oamenii tot duc candele. Iar botoșănenii la a căror poartă a murit Dragoș se îngrijesc de micul altar. Au văzut deja două accidente în fața casei lor, după reabilitarea tronsonului care face parte din drumul strategic.

În primul, un șofer a încercat să evite o mașină care a intrat în depășire, pe contrasens și a ajuns într-un podeț. Șoferul a avut zile, la mașină s-a spart baia de ulei.

Al doilea accident a fost mortal și i-a marcat și pe ei.  

Soțul povestește că aceste accidente au apărut după modernizarea drumului și amenajarea șanțurilor adâncite pe anumite porțiuni. Există locuri în care adâncimea măsoară aproape doi metri.

Și podețe la distanțe extrem de mici. Localnicii au început să le spună „capcane pentru oameni”.

În zona în care a avut loc accidentul mortal din 16 iulie, pe o parte a drumului șanțul colector abia dacă măsoară un metru adâncime. De cealaltă parte în schimb, în fața casei celor doi soți, adâncimea se dublează.

„Acesta nu este un șanț colector, pentru că este celălalt, care preia apele pluviale de sus. Acesta s-a făcut inutil aici, în bătaie de joc. Sunt persoane cu dizabilități, dacă e alunecos caroabilul, încearcă să se deplaseze. S-a dus acolo, acolo rămâne. De ce e bătaia asta de joc? Trebuia să-l lase așa cum a fost”,

Proprietarul casei în fața căreia a avut loc accidentul mortal.

”Capurile astea de pod nu există nicăieri în Europa”

Același semnal de alarmă a fost tras și de reprezentanții Primăriei și Consiliului Local. Tudor Bucșinescu este consilier local și administrator unei pensiuni din Șoldănești. Circulă des și vede multe lucruri, inclusiv multitudinea de podețe și șanțurile betonate abrupte.

„De acum o să desenăm câte un cap de mort pe fiecare podeț, poate în felul acesta o să atragem atenția”,

Tudor Bucșinescu, consilier local (foto jos)

Culmea, același constructor ar fi amenajat în comuna Sulița, următoarea după Blândești, rigole acoperite și trotuare pentru pietoni. Care nu pun în niciun fel în pericol siguranța participanților la trafic.

Sau a pietonilor care în mediul rural circulă mult pe marginea drumului. Cu animale uneori. Și care pot fi răniți în cazul în care cad într-un șanț adânc din beton.

„Șanțurile, capurile astea de pod, nu s-au pus niciodată în discuție în tema CL. Noi pur și simplu am fost înmărmuriți când am văzut decizia și modul de operare al proiectantului și al executantului. Pur și simplu suntem indignați că s-a putut întâmpla așa ceva, într-o țară europeană, din două în două minute ai câte o capcană pentru oameni. Se poate strica ceva la o mașină, noi trebuie să prevenim. Cel puțin capurile astea de pod nu există nicăieri în Europa, numai la noi. Eu nu știu, pentru ce există astea?”,

Tudor Bucșinescu, consilier local

Numeroasele podețe și șanțurile betonate care au apărut le-au ridicat probleme și oamenilor din sat. Unii nu mai pot intra cu mașinile în curte. Și nici cu căruțele. Au mers la Primărie să ceară explicații. Primarul și viceprimarul au întrebat și ei pe la Consiliul Județean și au primit ulterior vizita unor ingineri de la Direcția Județeană de Drumuri și Poduri (DJDP) care au făcut constatări.

„Canalele astea sunt prea abrupte pentru traficul care este acum. S-au făcut sesizări la CJ mai ales pe partea de Cerchejeni Deal, canalele abrupte, nu poate lumea să intre în ogrăzi. Era o doamnă care nu putea intra cu vidanja, ajungea fața mașinii pe asfalt”,

Constantin Pînzaru, consilier local cu atribuții de viceprimar

Acum au ajuns la stadiul în care așteaptă soluții. Sau măcar niște parapeți protectori acolo unde șanțurile din beton sunt prea adânci. Pentru că logica nu o prea înțeleg.

Reacția Direcției Județene de Drumuri și Poduri (DJDP)

În schimb, șefii de la „Drumuri Județene” susțin că toate aceste amenajări conexe asfaltării drumului sunt efectuate în baza unor expertize și a unor calcule care reies din cantitățile de ape pluviale colectate în zonă.

„La baza oricărei investiții stă expertiza. De la expertiză se pleacă cu documentația tehnică de avizare și apoi cu proiectul tehnic. Și toate proiectele, aici fiind vorba despre șanțuri, se fac în baza unui calcul hidraulic”,

Cătălin Gheorghian, director DJDP Botoșani

„Mă duc pe-o parte, dar nu mor”

Iar dacă pe o porțiune de drum a fost necesar un șanț de o anumită adâncime, acest aspect a fost stabilit de specialiști și nu de constructor „după ochi”.

„Nu este o scuză, eu circul foarte mult și știu ce se poate întâmpla și cum se poate întâmpla. Mi s-a întâmplat și mie de atâtea ori să zbor pe câmp. Sincer, eu acum vorbesc din punct de vedere al șoferului. În momentul în care merg pe un drum din acesta și văd că sunt șanțuri sau pericol, nu merg cu viteză. Merg atât cât să pot să controlez mașina, ferească Dumnezeu, oricare de pe contransens se poate izbi în mine, dar să pot să mă feresc și să scap cu viață. Chiar dacă ar fi să mă duc în șanț pe-o parte. Mă duc pe-o parte, dar nu mor”,

Cătălin Gheorghian, director DJDP Botoșani

„Și în străinătate există legislație, nu doar la noi”, mai spune șeful de la „Drumuri Județene” ca răspuns la afirmațiile că europenii nu au podețe sau șanțuri betonate.

Reacția Direcției Regionale de Drumuri și Poduri (DRDP) Iași 

Situația prezentată nu este valabilă neapărat doar pe drumurile județene. Ci și pe cele naționale, administrate de Secția Drumuri Naționale (SDN), instituție aflată în subordinea Direcției Regionale de Drumuri și Poduri (DRDP) Iași.

Nicolae Popovici este purtătorul de cuvânt al DRDP Iași și semnatar al unui răspuns pentru solicitarea adresată de redacția Botoșăneanul, cu privire la „pericolele” care pândesc pe șoselele județului.

Explică faptul că toate elementele care asigură colectarea și scurgerea apelor la drumuri sunt proiectate în baza unor STAS-uri reglementate prin lege.

”Proiectarea respectivelor elemente ale drumurilor se face pe baza datelor hidrologice, a studiilor topografice și geotehnice, precum și a datelor obținute pe teren de la factorii interesați. Prin analiza tuturor datelor, informațiilor și solicitărilor factorilor interesați, se elaborează proiectul tehnic, documentație care trebuie să conducă la execuția unei lucrări care să asigure circulația în siguranță a tuturor participanților la trafic. Pentru stabilirea debitului apelor meteorice se efectuează calcule conform STAS 1846-75 și STAS 9470-73”

Nicolae Popovici, purtător de cuvânt DRDP

În conformitate cu Legea nr. 265 din 7 noiembrie 2008 privind gestionarea siguranței circulației pe infrastructura rutieră, măsura trebuie să se aplice în mod obligatoriu pe toată rețeaua de drumuri publice, nu doar pe autostrăzi, drumuri expres și drumurile naționale – clasificate ca drumuri europene, drumuri naționale principale și drumuri naționale secundare.

Astfel, există posibilitatea de a elimina toate deficiențele de proiectare încă din fazele incipiente de dezvoltare a proiectelor de infrastructură, pentru a se diminua la maxim riscul de producere a accidentelor rutiere în etapa de exploatare.

„În urma accidentelor produse pe drumurile naționale, soldate cu victime, au fost efectuate expertize și nu ne-au fost comunicate de către experții tehnici judiciari sau instituțiile abilitate că ar fi fost un podeț sau șanț construiți cu încălcarea normativelor tehnice sau a legislației din domeniul infrastructurii rutiere”, a concluzionat Nicolae Popovici.

„Proiectantul a avut probabil un calcul hidraulic”

Reglementările legale care vizează modul în care sunt efectuate investițiile la infrastructura rutieră sunt confirmate inclusiv de parlamentari.

Senatorul Cristian Achiței face parte din comisia pentru transporturi și infrastructură din Senatul României. Și este la curent cu legislația specifică.

Citește și presa și astfel este la curent și cu numărul accidentelor rutiere grave sau mortale: „Și eu sunt extrem de preocupat de tot ceea ce înseamnă siguranța circulației, nu doar privitor la șanțuri sau cap de pod, ci în general de toate aspectele care țin de siguranța circulației”.

Cristian Achiței a oferit explicații privitoare la șanțurile betonate care asigură hidraulica drumului, adică evacuarea apei din zona părții carosabile.

„Bineînțeles că există normative și calcule pe care le fac proiectanții pentru a dimensiona aceste șanțuri betonate. Dacă ați văzut, în ultima perioadă, multe din șanțurile betonate nu mai sunt deschise, s-a venit cu acea soluție de rigole carosabile, pe care o puteți vedea în multe locuri, chiar și pe drumul strategic sau pe drumurile naționale care acum se modernizează”,

Cristian Achiței, senator PNL

În cazul specific Blândești – Sulița, unde abordările constructorului sunt opuse, parlamentarul botoșănean susține că acest lucru nu a fost neapărat o neglijență din partea constructorului.

Sau rea-voință, a oricui. Pe criterii politice, sau de orice alt fel.

„Proiectantul a avut probabil un calcul hidraulic și așa a ieșit probabil din proiectare, mai ales că aceste proiecte sunt verificate atât de persoane autorizate din punct de vedere al evacuării apelor cât și de persoane autorizate în tot ceea ce înseamnă normativ de drumuri. Deci, există standarde la ora actuală”,

Cristian Achiței, senator PNL

O fi mortul vinovat întotdeauna?

Ca o concluzie, Cristian Achiței consideră că în general accidentele rutiere survin pe alt fond, nu neapărat din cauza unei rigole betonate sau a unui cap de pod: „Normal dacă mergi cu o viteză corectă, reglementată, fără să ai probleme cu băutura sau cu drogurile, nu ar trebui să se ajungă la genul acesta de accidente”.

Totuși...

Pe viitor, pentru a fi evitate pierderile de vieți omenești, la nivel legislativ se iau în calcul soluții suplimentare, pe lângă acoperirea rigolelor. Și anume teșirea suplimentară a capetelor de podețe și retragerea lor mai mult în afara părții carosabile.

Însă, înainte de toate, participanții la trafic să respecte regulile din Codul Rutier.