Cu peste 150 de iazuri şi două râuri mari bogate în peşte, judeţul Botoșani este căutat de pasionaţii de pescuit din toată zona Moldovei.
În cele peste 150 de iazuri ale Botoşaniului, dar şi în Prut cresc aproape toate speciile de peşte cunoscute în România. Tocmai de aceea judeţul nord-moldav este considerat un adevărat rai pentru pasionaţii de pescuit.
În special Prutul, dar şi marile iazuri precum Dracşani, Negreni, Hăneşti sau Rogojeşti, atrag numeroşi pescari profesionişti dotaţi cu scule de ultimă generaţie, inclusiv sonar. Iazurile de mai mici dimensiuni, majoritatea deosebit de pitoreşti şi populate cu păsări acvatice aproape ca în Delta Dunării, atrag mai ales pescarii amatori, dornici mai ales de relaxare şi linişte în mijlocul naturii.
„La Botoşani pescuitul are o tradiţie neîntreruptă de secole, mai ales că este al doilea din ţară ca şi luciu de apă. La Botoşani vin pescari din toate judeţele învecinate, avem în jur de 6000 de pescari înscrişi. Sunt locuri minunate de pescuit, inclusiv cu capturi record”,
Cosmin Humelnicu, directorul Asociaţiei Judeţene a Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi Botoşani.
Judeţul Botoşani este o patrie a lacurilor antropice şi a iazurilor. În plus, scrie Adevărul, este o abundenţă de peşte extraordinară.
„Numai balenă şi rechin nu avem aici. Ca diversitate a speciilor stăm foarte bine. Începând de la caras, crap, ten, avat, somn şalău,ştiucă. În afară de sturioni cam avem toate speciile de peşte întâlnite în România”,
spune Cosmin Humelnicu.
Fiecare din cele 150 de iazuri are specificul său şi când vine vorba de speciile de peşte întâlnite. De exemplu la iazul Dragalina, o adevărată splendoare mai ales datorită populaţiilor de lebede, pescarii pot prinde biban, crap, caras sau roşioară. La Costeşti se pescuieşte cel mai bine crap, caras, şalău şi plătică. Pe iazul de la Hăneşti, deosebit de pitoresc , pasionaţii de pescuit pot găsi şalău, somn, crap, plătică, novac dar şi caras. Pentru cine doreşte să prindă biban şi caras este recomandat în general iazul de la Zăiceşti.
Nu în ultimul rând iazul de la Loeşti, renumit şi pentru faptul că aici se plimba Mihai Eminescu, are populaţii importante de somn, crap, ştiucă,caras, fitofag şi novac. Ideale pentru partide de pescuit sunt şi marile lacuri antropice de la Negreni dar mai ales Dracşani.
Legendele spun că Dracşaniul a fost iniţial un iaz făcut la ordinele lui Ştefan cel Mare, şi el mare amator de peşte de la Botoşani. Mai apoi în anii 70, prin îndiguirea râului Sitna s-a creat lacul de acumulare Dracşani. A rezultat cel mai mare lac de luncă, cu o suprafaţă de peste 570 de hectare şi bine populat cu peşte, în special crap.
Una dintre cele mai căutate zone de pescuit din Moldova este râul Prut, mai ales în zona uriaşului lac de acumulare, amenajat în perioada comunistă, de la Stânca-Costeşti. Aici se găsesc numeroase specii de peşte, din abundenţă.
Lacul de acumulare este însă patria somnului. Acest peşte răpitor atinge dimensiuni colosale în această zonă. Există numeroase legende pescăreşti în legătură cu uriaşii somni de la Prut.
„Au adus scafandrii să monteze diferite instalaţii la baza barajului, atunci când l-a făcut Ceauşescu. Când au intrat scafandrii şi au văzut somnii au zis că nu mai intră în apă fără cuşcă de protecţie. Şi noi mergeam cu barca cu motor şi am văzut un monstru din acesta. Avea o spinare uriaşă”,
spune Marius, un sătean din zona lacului de acumulare de la Stânca.
Cu toate legendele înfricoşătoare, lacul rămâne locul preferat al pescarilor, mai scrie sursa citată.
”Eu aici mă relaxez cel mai bine. Venim cu corturile stă un week-end şi ne încărcăm bateriile. Şi mai prindem şi peşte”,
un tânăr botoşănean pasionat de pescuit.
(Foto: Adrvărul)
DESCARCĂ APLICATIA BOTOSĂNEANUL PENTRU MOBIL:
