Agenția pentru Protecția Mediului Botoșani se alătură Direcției de Sănătate Publică Botoșani în derularea campaniei de informare „Împreună pentru un aer mai curat!”, prezentând publicului activitățile pe care le întreprinde pentru supravegherea calității aerului în județul Botoșani, dar și rezultatele obținute în mai mult de 10 ani de muncă.
Conform măsurărilor efectuate pentru probele colectate la Stația de Monitorizare a Calității Aerului BT-1 – tip fond urban, în județul Botoșani, de când se fac măsurări - anul 2010 și până în prezent, nu s-au înregistrat depășiri ale valorii-limită zilnică pentru concentrația de particule cu dimensiunea sub 10 microni - PM10 într-un număr mai mare decât cel legal acceptat și nu s-au depășit valorile-limită medii anuale pentru poluanții PM10 și PM2,5.
La nivelul județului Botoșani există sisteme de monitorizare directe, dar și teoretice. Monitorizarea directă se face prin intermediul stațiilor, iar cea teoretică, pe baza unor parametri indicați de un ghid publicat de Agenția Europeană de Mediu.
„Un sistem de supraveghere care este teoretic se bazează pe inventarul local de emisie. Este o bază de date. În baza asta de date, noi introducem operatori economici, primării, instituții. Pe baza datelor de intrare, ca de exemplu, datele privind combustibilii utilizați, chimicale folosite, anumite suprafețe utilizate. Există un sistem de calcul teoretic al emisiilor și se utilizează factori de emisie. Conform unor ghiduri europene, publicate de Agenția Europeană de Mediu în 2019, pot fi identificate: tipul de combustibil, capacitatea termică a instalației și tehnologia utilizată”
Dana Boariu, șef serviciu monitorizare și laboratoare.
De altfel, pentru niciunul dintre poluanții supravegheați de această stație nu s-au înregistrat depășiri ale valorilor-limită stabilite de Legea nr.104/2011 privind calitatea aerului înconjurător. În județul Botoșani, calitatea aerului înconjurător a fost și este conformă normelor legale.
Chiar dacă comparativ cu alte zone din România, problemele de mediu din județul nostru sunt mai puțin grave, poluanții emiși în atmosferă au capacitatea de a se dispersa pe distanțe apreciabile, de a se acumula în mediu și de a se transfera prin inhalare în corpul uman, influențând negativ starea de sănătate.
Ca parte a Uniunii Europene, pentru perioada 2020 – 2029, România și-a propus reducerea cantităților emise pentru cinci poluanți principali: amoniac (NH3), compuși organici volatili nemetanici (NMVOC), oxizi de azot (NOx), particule în suspensie cu diametrul mai mic de 2,5 microni (PM2,5) și dioxid de sulf (SO2). În anul 2021 România a îndeplinit ținta pentru NH3, NMVOC și SO2, dar nu a realizat încă reducerea prognozată pentru NOx și PM2,5. Cea mai acută problemă se pune la indicatorul PM2,5 pentru care cantitatea totală emisă în anul 2029 trebuie să nu depășească 86 kt, însemnând o reducere cu 26% a valorilor emise în prezent.
Pactul verde european adoptat de Comisia Europeană în anul 2022 stabilește angajamente naționale suplimentare de reducere a emisiilor acestor poluanți începând cu anul 2030, ambiția fiind de a avea un mediu lipsit de toxicitate. Conform planului de acțiune Zero-Poluare, România poate să emită în anul 2030 cantitatea totală de 50 kt de pulberi în suspensie cu dimensiunea sub 2,5 microni - PM2,5, ceea ce înseamnă o reducere cu 57% a cantității emisă în prezent.
„Informăm populația despre impactul negativ al inhalării pulberilor micronice aflate în suspensie în aerul înconjurător, însă totodată atragem atenția că acești poluanți provin în primul rând din activitățile casnice, din utilizarea sistemelor clasice, poluante de încălzire rezidențială, în special a acelora care utilizează cărbuni, lemn și biomasă. La acestea se adaugă alte practici generatoare de pulberi, cum ar fi: aruncarea deșeurilor în locuri neamenajate sau în mod necorespunzător, arderea în aer liber a deșeurilor inclusiv a celor vegetale, incendierea miriștilor, tăierea arborilor, utilizarea excesivă a autoturismelor, în special a celor vechi și poluante, deconectarea de la sistemul centralizat de termoficare. Nicicând nu ar trebui să uităm că „vom culege doar ceea ce am semănat!”,
Eugen Mateciuc, director executiv APM Botoșani.
Acesta a mai declarat că municipiul Botoșani va fi dotat cu o stație de monitorizare PM10 de trafic. Propunerea de amplasament este Intersecția Petru Rareș – Calea Națională, vis-a-vis Rompetrol. Este o zonă cu semafoare, cu trafic auto intens, o zonă mai deschisă, în comparație cu zona în care funcționează stația de monitorizare prezentă.
