Proiectul merge la Senat în calitate de for decizional.
Camera Deputaților a adoptat, miercuri, cu 169 de voturi 'pentru', 68 de voturi 'contra' și 28 de abțineri, o lege care înființează o nouă funcție în magistratură, „asistentul judecătorului”.
Potrivit legii, asistenţii judecătorului vor funcţiona la curţile de apel, la tribunale, la tribunale specializate, precum şi la judecătoriile din municipiul Bucureşti şi la cele care îşi au sediul în reşedinţele de judeţ. Ei vor îndeplini orice atribuţii stabilite în condiţiile legii de judecători.
Numărul de posturi de asistenți ai judecătorului pentru fiecare curte de apel şi instanţele din circumscripţia acestora se stabileşte de către ordonatorul principal de credite, cu avizul CSM. Recrutarea asistenţilor judecătorului se face prin concurs organizat la nivelul curţilor de apel. Procedura de organizare și desfășurare a concursului se stabilește prin regulament aprobat de CSM.
Poate fi numită în funcţia de asistent al judecătorului persoana care îndeplineşte cumulativ următoarele condiţii:
a) are cetăţenia română, domiciliul în România şi capacitate deplină de exerciţiu; Nemodificat
b) este licenţiată în drept
c) nu are antecedente penale
d) cunoaşte limba română
e) este aptă, din punct de vedere medical şi psihologic, pentru exercitarea funcţiei
f) se bucură de o bună reputaţie
Asistenţii judecătorului îndeplinesc următoarele atribuţii principale:
a)acordă sprijin judecătorului în realizarea procedurilor specifice premergătoare stabilirii primului termen de judecată
b) realizează activităţi de documentare, de verificare şi de prezentare a actelor şi lucrărilor dosarului, precum şi a elementelor de fapt şi de drept relevante în cauză
c) redactează, sub coordonarea judecătorului, proiecte de hotărâri judecătoreşti sau ale altor acte procedurale.
Asistentul judecătorului îndeplineşte orice alte atribuţii de serviciu stabilite de judecătorul coordonator, de preşedintele instanţei sau de preşedintele de secţie.
Asistenţii judecătorului răspund civil, disciplinar, administrativ şi penal, după caz, în condiţiile legii.
Pentru activitatea desfăşurată, asistenţii judecătorului au dreptul la o salarizare stabilită în condiţiile prevăzute de lege pentru judecătorii stagiari.
Asistenţii judecătorului beneficiază anual de un concediu de odihnă plătit de 30 de zile lucrătoare, precum şi de alte concedii în condiţiile legii.
Pe lângă drepturile prevăzute de prezenta lege, asistenţii judecătorului beneficiază şi de alte drepturi prevăzute de legislaţia muncii şi de legislaţia asigurărilor sociale pentru personalul plătit din fonduri publice.
Formarea iniţială a asistenţilor judecătorului se realizează în cadrul curţilor de apel în a căror circumscripţie au fost numiţi, cu sprijinul Institutului Naţional al Magistraturii.
Durata stagiului de formare iniţială este de două luni şi constă în pregătire teoretică şi practică, realizată în condiţiile stabilite prin regulamentul aprobat de Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii.
După finalizarea formării iniţiale, pentru verificarea aptitudinilor, asistenţii judecătorului sunt supuşi unei perioade de probă de 90 de zile calendaristice.
După încheierea perioadei de probă, asistenţii judecătorului pot fi definitivaţi în funcţie.
Asistenţii judecătorului au obligaţia să îşi îndeplinească îndatoririle de serviciu cu profesionalism, imparţialitate şi celeritate, în conformitate cu legea, şi să se abţină de Ia orice faptă care ar putea aduce prejudicii persoanelor fizice sau juridice ori prestigiului justiţiei.
Funcţia de asistent al judecătorului este incompatibilă cu orice alte funcţii publice sau private, cu excepţia funcţiilor didactice.
Asistenţilor judecătorului le este interzis:
a) să desfăşoare activităţi comerciale, direct sau prin persoane interpuse;
b) să desfăşoare activităţi de arbitraj în litigii civile, comerciale sau de altă natură;
c) să aibă calitatea de asociat sau de membru în organele de conducere, administrare ori de control la societăţi civile, societăţi comerciale, inclusiv la bănci sau Ia alte instituţii de credit, societăţi de asigurare ori financiare, companii naţionale, societăţi naţionale sau regii autonome;
d) să aibă calitatea de membru al unui grup de interes economic.
Asistenţii judecătorului sunt obligaţi ca în exercitarea atribuţiilor să se abţină de la exprimarea sau manifestarea, în orice mod, a convingerilor lor politice.
Asistenţii judecătorului nu pot să facă parte din partide sau formaţiuni politice şi nici să desfăşoare sau să participe la activităţi cu caracter politic.
Asistenţilor judecătorului nu le este permis să comenteze sau să justifice în presă ori în emisiuni audiovizuale hotărârile sau soluţiile date în dosarele despre care au luat cunoştinţă în exercitarea atribuţiilor de serviciu.
(sursa foto – depositphotos.com)
