Odată cu trecerea la ora de iarnă, zilele devin mai scurte și lumina naturală este mai puțin prezentă.
Ora de iarnă 2024 presupune trecerea la ora standard, după o perioadă în care s-a folosit ora de vară.
Conceptul de schimbare a orei are o istorie mai îndelungată, însă pentru prima dată a fost introdus oficial la începutul secolului al XX-lea, în special în timpul Primului Război Mondial, ca o măsură de economisire a combustibilului necesar pentru menținerea luminii artificiale.
Înainte de schimbarea orei, în luna septembrie se întâmplă și echinocțiul de toamnă. Atunci când Soarele traversează ecuatorul ceresc și trece prin emisfera sudică are loc echinocțiul de toamnă.
Pe data de 23 septembrie, echinocțiul reprezintă în mod oficial sfârșitul verii. După data de 23 septembrie, zilele devin mai scurte și nopțile mai lungi, iar asta se păstrează până la solstițiul de vară, în jurul datei de 21 iunie, scrie libertatea.ro.
În România, schimbarea orei are loc de două ori pe an: în ultima duminică din martie se trece la ora de vară, iar în ultima duminică din octombrie se revine la ora de iarnă (care este ora oficială standard). Ora de iarnă 2024: în ultima duminică din octombrie, ceasurile se dau înapoi cu o oră, astfel încât ora 4:00 devine ora 3:00.
Mai exact, vom trece la ora de iarnă 2024 în noaptea de 26, spre 27 octombrie. Aceasta aduce România înapoi la ora standard a fusului orar în care se află, respectiv UTC+2 (Ora Europei de Est).
Până în prima parte a anului 2017, din cele 192 de țări ale lumii, mai bine de 100 au refuzat să schimbe ora. În ceea ce privește motivele, acestea sunt diverse, inclusiv religioase.
Statele care au refuzat să treacă de la ora de iarnă la ora de vară și invers sunt situate pe toate continentele lumii, pornind din Africa și terminând cu Europa.
Trecerea la ora de iarnă afectează ritmul circadian, adică ceasul biologic intern care reglează ciclurile somn-veghe ale organismului. Odată cu trecerea la ora de iarnă, zilele devin mai scurte și lumina naturală este mai puțin prezentă.
Acest fenomen poate agrava simptomele de tulburare afectivă sezonieră (SAD), o formă de depresie care apare în special în lunile de toamnă și iarnă. Lipsa luminii solare suficiente afectează producția de serotonină (hormonul fericirii) și poate duce la o stare generală de apatie, tristețe și oboseală.
În primele zile după schimbarea orei, mai ales la trecerea la ora de iarnă, multe persoane resimt o scădere a productivității la locul de muncă. Oboseala acumulată și dezorientarea temporară pot afecta capacitatea de concentrare și eficiența în sarcinile zilnice.
Rutinele zilnice sunt perturbate, în special în cazul familiilor cu copii mici, care au un program strict legat de somn, școală și activități extrașcolare. De asemenea, persoanele în vârstă pot avea mai multe dificultăți în adaptarea la noul program.
Citește articolul integral AICI
2,7 milioane de euro pentru dezvoltarea liceelor cu profil agricol din județ
Redacția Botoșăneanul
Nov 13, 2024
Femeie AMENDATĂ de polițiștii locali după ce și-a scos masa în stradă
Redacția Botoșăneanul
Nov 13, 2024
Inspectorii de muncă, în controale pe la firmele din Botoșani în cadrul unei campanii
Redacția Botoșăneanul
Nov 13, 2024
Redacția Botoșăneanul
Nov 13, 2024
Redacția Botoșăneanul
Nov 13, 2024