Extrădat din Spania după ce a fost dat în urmărire generală timp de opt ani, Clămparu se judecă la Iaşi. Liderul uneia dintre cele mai redutabile reţele de prostituţie din Occident contestă la Judecătorie faptul că face parte din categoria deţinuţilor cu „grad sporit de risc”, scriu reporterii publicației 7 Est.ro
Ion Clămparu spune că este un model: nu are abateri disciplinare, respectă atât cadrele, cât şi deţinuţii. Ioan Clămparu (47 de ani), considerat unul din cei mai periculoşi proxeneţi din Europa, este nemulţumit că a fost încadrat în Penitenciarul Iaşi în categoria deţinuţilor cu „grad sporit de risc”. Botoşăneanul a contestat în instanţă decizia conducerii închisorii, iar primul termen al procesului este programat pentru data de 3 martie, la Judecătoria Iaşi. Clămparu a primit o pedeapsă de 11 ani şi 8 luni de închisoare în România şi una de 20 de ani de închisoare în Spania, pentru proxenetism. Comisia de individualizarea a regimului de executarea a pedepselor privative de libertate din Penitenciarul de Maximă Siguranţă Iaşi a decis, în 13 ianuarie, că se impune să îl menţină pe Ioan Clămparu în categoria deţinuţilor care prezintă risc pentru siguranţa locului de deţinere. Liderul interlop a contestat decizia la judecătorul de supraveghere din Penitenciar, precizând, printre altele, că, în Spania, unde a executat o parte din pedeapsă înainte de a fi extrădat în România, anul trecut, a fost încadrat iniţial la regim GSR („grad sporit de risc”-n.r.), apoi la regim închis. Clămparu preciza că ulterior, timp de un an şi 10 luni, a executat pedeapsa în regim semideschis şi a lucrat ca „monitor sportiv la sala de sport”, a fost recompensat cu peste 20 de evidenţieri şi 800 de puncte şi nu a avut niciun „raport de pedepsire”.
Condamnatul a mai susţinut în plângerea adresată judecătorului de supraveghere că nici cât timp a fost închis în România, atât în Arestul Central al Poliţiei Capitalei, cât şi în Penitenciarele Rahova şi Iaşi, nu a fost sancţionat şi a participat la o serie de activităţi cultural educative.
„În concluzie, în patru ani şi patru luni de când sunt arestat nu am nicio abatere disciplinară, am respectat şi respect în continuare atât cadrele, cât şi deţinuţii. Nu sunt o persoană conflictivă, violentă (...) În opinia mea nu văd justificat menţinerea gradului sporit de risc, vă rog frumos să-mi acordaţi această încredere declasificându-mă din acest grad”, a precizat Ioan Clămparu, în plângerea adresată judecătorului de supraveghere. Pentru că magistratul din Penitenciar i-a respins plângerea, în 22 ianuarie, liderul interlop i-a contestat decizia la Judecătoria Iaşi. Instanţa va analiza cazul într-o şedinţă de judecată cu prim termen la 3 martie. Ioan Clămparu, poreclit şi „Papa", „Cap de porc", „Ion de la Madrid" sau „Omu’”, a fost boxer şi a administrat şi un club de arte marţiale. Revoluţia din 1989 l-a prins după gratii, fiind condamnat în 1988 la 15 ani de închisoare, de Tribunalul Botoşani, pentru crimă. Potrivit presei centrale, botoşăneanul a fost eliberat în 14 iulie 1998, iar după ce a ieşit din puşcărie a emigrat în Spania, unde ulterior a dezvoltat una dintre cele mai mari reţele europene de crimă organizată care se ocupa cu prostituţia în mai multe ţări occidentale. Conform anchetatorilor, locotenenţii interlopului erau foşti colegi de penitenciar.
„Locul în care acţionau membrii reţelei pe piaţa prostituţiei din Spania era un parc din Madrid, numit Casa de Campo, în fapt o zonă împădurită extinsă, brăzdată de alei circulabile cu autoturisme şi parcări dotate cu bănci. Casa de Campo era principala zonă de acţiune a reţelei condusă de Ioan Clămparu şi, în fiecare noapte, în această zonă practicau prostituţia aproximativ 120-150 de tinere din România, toate fiind supravegheate îndeaproape de proxeneţi români, membri ai acestei reţele, care patrulau în autoturisme închiriate pe aleile respective”, se preciza în rechizitoriul prin care Clămparu a fost trimis în judecată în România de procurorii DIICOT.
Ioan Clămparu a fost judecat, în lipsă, în România pentru proxenetism şi constituire, aderare şi sprijinire a unui grup infracţional organizat în scopul comiterii unor infracţiuni grave. Membri ai reţelei conduse de liderul interlop au fost prinşi şi arestaţi în România, Spania, Italia şi Cehia, în vreme ce el a fost dat în urmărire internaţională din 2003. În 23 februarie 2011, Clămparu a fost condamnat definitiv, în lipsă, de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie la 13 ani de închisoare. După nouă luni, în 22 septembrie 2011, autorităţile spaniole l-au arestat pe Clămparu în Spania, iar în februarie 2012 a fost condamnat la 30 de ani de închisoare de către prima instanţă, în Madrid, pedeapsă fiind redusă ulterior cu zece ani. Potrivit anchetatorilor din Spania, femeile care se prostituau pentru reţeaua coordonată de Clămparu erau obligate să accepte doar clienţi spanioli şi nu aveau voie să vorbească între ele.
Grupul condus de Ioan Clămparu a strâns, din activităţi de crimă organizată, milioane de dolari, conform oamenilor legii. În 17 aprilie 2015, liderul reţelei a fost extrădat din România de autorităţile spaniole. Cu un an înainte de a fi adus în ţară, Tribunalul Sibiu îi redusese pedeapsa din România, de la 13 ani de închisoare la 11 ani şi 8 luni, după ce acesta a formulat o contestaţie la executare. Potrivit unor surse judiciare, pedepsele primite în România şi în Spania nu au fost încă contopite, astfel că Ioan Clămparu figurează în evidenţele Penitenciarului ca fiind eligibil de a fi discutat în Comisia de eliberări condiţionate în 29 martie 2036, adică după ce va executa, consecutiv, şi parte din condamnarea din Spania.
