Comisia Europeană a aprobat joi înscrierea unui cașcaval din Botoșani în registrul produselor care beneficiază de Indicaţie Geografică Protejată. Pe lista de așteptare se mai află un produs din Botoșani
Este vorba despre Cașcavalul de Săveni. Vestea a venit chiar din partea Comisiei Europene.
"Caşcavalul de Săveni este o brânză maturată produsă în regiunea Botoşani. Produsul se distinge prin perioada lungă de maturare (60 de zile), care îi permite să dobândească o consistenţă omogenă precum şi o culoare mai pronunţată. Gustul are accente de miez de nucă, uşor amărui datorită fermentaţiei. Condiţiile climatice locale sunt favorabile dezvoltării păşunilor naturale bogate într-o floră diversificată contribuie la calitatea laptelui utilizat pentru producţia Caşcavalului de Săveni",
anunțul Comisiei Europene
Această nouă indicaţie se va alătura celor 1.450 de produse deja protejate la nivel european, a căror listă este disponibilă în baza de date a denumirilor şi înregistrărilor (DOOR).
România avea anterior şase produse înregistrate pe sisteme de calitate europene, din care cinci Indicaţii Geografice Protejate (IGP): Magiun de prune Topoloveni, Salam de Sibiu, Novac afumat din Ţara Bârsei, scrumbia de Dunăre afumată şi Cârnaţii de Pleşcoi. Produsul Telemea de Ibăneşti este înregistrat pe sistemul de calitate Denumire de Origine Protejată (DOP).
La Comisia Europeană se mai află depuse documentaţiile pentru încă patru produse în scopul dobândirii protecţiei europene, din care patru pentru sistemul de calitate Indicaţie Geografică Protejată: Telemea de Sibiu, Salată cu icre de Ştiucă de Tulcea, Plăcinta dobrogeană şi un produs Salata tradiţională cu icre de crap pentru dobândirea protecţiei europene Specialitate Tradiţională Garantată.
În zona Săveni, în anul 1959 a fost construită fabrica de prelucrare a laptelui unde a fost adus meșterul Caranica (1963), specialist recunoscut ca „meșter de cașcaval”, în vederea obținerii unui produs care să pună în valoare potențialul ariei geografice cu scopul de a diversifica modul de prelucrare a laptelui.
Meșterul Nicolae Caranica, specialist în prelucrarea laptelui, a „școlit” generații de tineri lucrători din Săveni și din zonele învecinate care moșteniseră îndeletnicirea prelucrării laptelui, învățându-i secretele prelucrării laptelui în cașcaval, îmbinând tehnicile de producere a cașcavalului cu metodele locale: utilizarea „barulei” la amestecarea cașului opărit (cca 80 °C) în coșuri din nuiele de răchită (care permit scurgerea saramurii fierbinți), frământarea manuală și turnarea pastei fierbinți, strângerea „buricului” și eliminarea aerului pentru obținerea unei paste compacte.
Tinerii lucrători de atunci au devenit, la rândul lor, meșteri în „arta cașcavalului”, păstrând și transmițând până în prezent tehnica de prelucrare a laptelui crud de vacă în „cașcaval”, înființând Asociaţia Producătorilor "Caşcavalul de Săveni" în vederea dobândirii protecției europene pentru denumirea ”Cașcaval de Săveni” – Indicației Geografică Protejată (IGP).
Aproximativ 20 de produse au mai fost identificate pentru o posibilă înregistrare la nivel european, printre care și usturoiul de Copălău.
Este vorba, așadar, despre Telemea de Vaideeni (judeţ Vâlcea), Brânză de burduf de Bran, Gem de rabarbăr, Brânza de Gulianca, Salată deltaică cu icre de ştiucă, Virşli de Hunedoara, Pâine de Pecica, Salam de Nădlac, Salinate de Turda, Usturoi de Copălău, Ceapă de Pericei, Şuncă ardelenească, Varză de Toboliu, Bere nemţeană, Cobză cu păstrăv afumat de Valea Putnei, Covrigul muscelean, Prune afumate de Sâmbureşti, Cârnaţi olteneşti, Mere de Voineşti etc.
DESCARCĂ APLICATIA BOTOSĂNEANUL PENTRU MOBIL:
