Refrenul ăsta cred că este cîntat de o mulţime de oameni politici şi nu numai căzuţi în timp victime ale deputatului de Dracşani. Săptămîna trecută şeful CJ, cel care prin primăvară îi era „prieten de familie”, potenţial naş şi, în general, un om integru, care munceşte pentru judeţ, a devenit brusc „de o perversitate maximă”. De unde această distanţă de apreciere ca de la cer la pămînt? De la spitale, mai bine spus de la consiliile de administraţie ale acestora. Liberalii au rămas total pe din afară. PSD-iştii i-au lăsat iarăşi în fundul gol în mijlocul drumului, iar Ţurcanu şi ai săi s-au trezit că nu au nici oameni în CA-uri şi nici directori, aşa că n-o să mai aibă ce să mulgă, aşa puţin-puţin măcar, ca în vremuri de opoziţie.
Deşi săgeţile şefului de la PNL s-au îndreptat spre Ţâbuleac, cred că principalul artizan al celor întîmplate trebuie căutat pe undeva prin sediul fostei Case a Căsătoriilor. Marcu e un băiat care joacă inteligent, ştie să crească valoarea potului. A făcut-o a doua oară în acest an, prima oară cu bugetul, iar acum cu şefia spitalelor. Consilierii săi resping o dată, de două ori şi dacă este nevoie chiar şi de trei ori un proiect important de-al lui Ţâbuleac, clamează alianţa cu PNL-ul peste tot, iar şeful CJ începe să mai lase din condiţii. Mai un post de director la un centru de plasament pentru fost primăriţă PSD-istă care anul trecut tolera prostituţia în casa de copii, iar anul ăsta e bună de şef la alt centru, mai un post de director la un sanatoriu şi brusc social-democraţii se înmoaie. Bine, oficial ei aprofundează legea (nu ştiu cine îi opreşte să nu facă asta chiar de prima dată), au aşa o revelaţie că au greşit de vreo două ori şi brusc votează cum le cere Ţâbuleac. Sigur, e doar o coincidenţă că, între timp, nişte PSD-işti devin directori pe la unităţi subordonate CJ-ului.
Nu ştiu cît poate să ţină tactica asta, iar cît de corectă este o s-o spună botoşănenii la alegeri. Cert este însă că victime pînă acum sînt liberalii, cărora li se tot cîntă de luni buni „ce bine-mi pare ai luat ţeapă”. La cît a cîntat însă deputatul de Dracşani refrenul ăsta cît era la putere cred însă că nu-l spală nici 1.000 de CD-uri cu hitul ăsta.
Sergiu BĂLĂŞCĂU
