Conform acestui document, experții tehnici au stabilit că structura de rezistență a clădirii este „neconformă din punct de vedere al răspunsului la atacul seismic”, impunându-se soluții suplimentare de intervenție atât la fundație, cât și la planșee, zidărie și la alte elemente structurale ale teatrului.
„Toate elementele existente din beton armat (după cum era de așteptat după perioada în care au fost executate) sunt realizate exclusiv pe criterii gravitaționale și au capacitate foarte redusă de disipare de energie atât din cauza materialelor de slabă calitate, cât și din cauza filosofiei de armare din epocă (neconformă d.p.d.v. al răspunsului la atacul seismic”, se arată în Memoriul Tehnic.
Aceeași problemă de execuție a fost constatată și în cazul grosimii planșeelor și a grinzilor de susținere, care, în opinia specialiștilor, „reprezintă un dezavantaj în privința comportării spațiale a structurii în cazul atacurilor seismelor (legăturile dintre elemente trebuie să fie corespunzătoare pe toate direcțiile)”.

CITEȘTE: Poveste… fără sfârșit la Teatru, primarul cere daune, lucrările lăsate amanet
Potrivit inginerilor care au realizat expertiza suplimentară, toate aceste grave probleme nu ar fi putut fi constatate în 2011 când a fost realizat proiectul de reabilitare, întrucât nu puteau fi vizualizate înainte de decopertarea elementelor de structură. Această analiză a devenit posibilă în 2015, după deschiderea șantierului, când a avut loc o nouă inspecție, în urma căreia s-au impus două decizii majore:
1)    „reanalizarea conceptului structural și a proiectului de consolidare, ținându-se cont de informațiile noi furnizate de inspecția la șantier;
2)    corelarea cu normele noi intrate în vigoare în intervalul 2012-2015”.
Conform Memoriului Tehnic, experții au ținut cont de necesitatea de a reduce întârzierile determinate de noile probleme constatate și au propus soluții inovative și rapide de consolidare cu fibră de carbon/sticlă. „Ținându-se cont de termenele de execuție al Antreprenorului General s-a decis luarea în calcul și a unor tehnologii agrementate, minim invazive și rapid de pus în operă pentru a reduce la minim întârzierile generate de completările la soluția de consolidare inițială”. Drept urmare, a fost abandonată soluția inițială de consolidare prin inserarea unor elemente noi de beton armat, întrucât „s-a considerat că riscurile la care e supusă structura, în urma soluției proiectate sunt mai mari decât potențialele beneficii”.
Memoriul Tehnic confirmă astfel explicațiile primarului municipiului Botoșani, Ovidiu Portariuc, care, răspunzând unor acuzații privind întârzierea lucrării, a afirmat că își asumă o decalare a termenelor de execuție decât să riște prăbușirea clădirii peste spectatori. „Acolo s-au constatat probleme grave la structura de rezistență, care trebuie tratate cu mare atenție. Nu vreau să avem la Botoșani o tragedie de genul celei de la Clubul Colectiv din Capitală”, afirma atunci Ovidiu Portariuc, făcând apel la politicieni să nu mai folosească această temă în interes politic sau de imagine.
CITEȘTE: Teatrul ”Mihai Eminescu”o adevărată bijuterie arhitectonică: A reprezentat năzuinţa botoşănenilor