Pentru un kilogram de cartofi, consumatorii din Constanţa au plătit în ianuarie, în medie, 2,25 lei în pieţele din oraşul de la malul mării, faţă de 1,08 lei în Târgovişte, în timp ce la alte produse de bază există direfenţe chiar mai mari.

Raportul statistic prezintă preţurile medii practicate în pieţele agro-alimentare din Bucureşti şi din capitalele de judeţ pentru zece produse de bază: cartofi, fasole, ceapă, usturoi, morcovi, mere, lapte, brânză de oaie, ouă şi miere.

Pentru cartofi, în ianuarie, cele mai mari preţuri erau înregistrate în oraşele Constanţa (2,25 lei/kg), Iaşi (2 lei/kg) şi Oradea (1,95 lei/kg), în timp ce cele mai mici preţuri erau în pieţele din Târgovişte (1,08 lei/kg), Buzău (1,11 lei/kg) şi Focşani (1,23 lei/kg).

Preţurile cele mai mari pentru un kilogram de fasole erau, în ianuarie, în pieţele din Sibiu (13,33 lei), Alba Iulia (12,75 lei) şi Zalău (12 lei), în timp ce cele mai mici preţuri erau la Slatina (7,75 lei), Iaşi (7,88 lei) şi Miercurea Ciuc (8 lei).

Pentru ceapă, un kilogram costa cel mai mult în pieţele din Timişoara (3,20 lei), Alba Iulia, Braşov, Cluj-Napoca, Miercurea Ciuc, oradea, Piteşti şi Zalău (toate cu 3 lei), iar cel mai puţin în Botoşani, Buzău, Slatina şi Vaslui (toate cu 1,50 lei).

Statisticile oficiale arată diferenţe şi mai mari în cazul preţurilor la usturoi. Pentru acest produs, cele mai mari preţuri erau în ianuarie în Timişoara (23,50 lei/kg), Alba Iulia, Cluj-Napoca, Focşani, Galaţi, Miercurea Ciuc şi Zalău (20 lei/kg), iar cele mai mici preţuri - în Craiova (8,25 lei/kg), Botoşani (11 lei/kg) şi Vaslui (12 lei/kg).

În cazul morcovilor, preţurile pentru un kilogram variau de la 4 lei în pieţele din Sfântu Gheorghe şi 3,50 lei în pieţele din Cluj-Napoca şi Oradea până la 1,50 lei la Vaslui, 1,68 lei la Brăila şi 1,75 lei la Buzău şi Piatra-Neamţ.

Pentru un kilogram de mere, cel mai mult plăteau în ianuarie consumatorii din Constanţa (4,60 lei), Arad (3,69 lei) şi Timişoara (3,53 lei), în timp ce preţurile cele mai mici erau în pieţele din Vaslui (1,66 lei), Slatina (1,79 lei) şi Zalău (2 lei).

Litrul de lapte era vândut cel mai scump în pieţele din Craiova (3,50 lei), Galaţi (3,33 lei) şi Râmnicu Vâlcea (3,25 lei) şi cel mai ieftin în Baia Mare (2 lei) şi Arad (2,25 lei). Pentru Bucureşti nu au fost recenzate preţuri pentru lapte în pieţe în ianuarie.

În cazul brânzei din lapte de oaie, preţurile cele mai mari erau în Piteşti (26,75 lei/kg) şi Târgovişte (25,75 lei/kg), iar cele mai mici - în Târgu Jiu (15 lei/kg), Piatra-Neamţ (16 lei/kg) şi Iaşi (16,50 lei/kg).

Ouăle se vindeau cel mai scump, în ianuarie, în pieţele din Bacău (1,43 lei/unitate), Suceava (1,38 lei) şi Botoşani (1,25 lei). La polul opus, un ou costa 0,50 lei în Arad şi Slatina şi 0,54 lei în Călăraşi.

Un kilogram de miere de albine costa cel mai mult în Timişoara (35,67 lei), Bistriţa (35 lei) şi Ploieşti (33,33 lei) şi cel mai puţin în Arad (16,75 lei), Alexandria (22 lei) şi Craiova (23,13 lei).

În cazul unui coş de produse pentru o familie, care să cuprindă 8 kg de cartofi, 1 kg de fasole, 1kg de ceapă, 0,5 kg de usturoi, 2 kg de morcovi, 4 kg de mere, 15 l de lapte, 1 kg de brânză de oaie, 80 de ouă şi 1 kg de miere, cel mai mult ar plăti, dacă s-ar aproviziona exclusiv din pieţe, locuitorii din Suceava (242 lei) şi cel mai puţin cei din Arad (156 lei).

Difereneţele mari de preţuri între pieţele din judeţele din ţară sunt explicate de jucătorii din domeniu prin mai mulţi factori, în principal prin puterea intermediarilor şi originea produselor.

“În jumătatea de nord a ţări sunt cu venire din Polonia, marea majoritate, iar în sud ajung mai greu, de aceea raportul cerere-ofertă ridică preţul”, a explicat directorul general al Organizaţiei Interprofesionale Naţionale Prodcom Legume-Fructe din România, Aurel Tănase.

Un rol important în stabilirea preţurilor din pieţe revine intermediarilor şi distribuitorilor, care speculează de multe ori raporturile în favoarea lor.

„Spre exemplu, salata pleacă de la 0,5-1 leu de la producător şi ajunge la 2 lei în piaţă, în magazinele mari, pentru că trece prin nişte multiplicări. Contează prin câte mâini trece, adică prin câte operaţiuni de distribuţie trece”, a afirmat Tănase.

(Sursa: Cotidianul)