Un adevărat genocid. Astfel caracteriza un academician situația în care se află școala în care învață copiii satelor. Iar la Botoșani notele obținute de elevi la Evaluarea Națională fac parte din acest tablou trist al societății românești. Un tablou în care, fără să exagerăm, se întrevede viitorul nostru ca popor.
Marele poet născut din pământ botoșănean, Mihai Eminescu, spunea că cei de sus trebuie ca, în primul rând, să merite poziția în care se află. Și că elita poate fi judecată în raport cu neamul său. Mai exact, spunea Eminescu, atunci când devine vizibilă o detașare între elite și popor apar conflicte în interiorul societății, iar aceste conflicte ne îndepărtează de modernizare, de progres.
Că situația este mai mult decât îngrijorătoare se vede cu ochiul liber. E de ajuns să abandonăm o vreme listele cu 10-iști și să ne plecăm privirea către școlile satelor românești.
În urmă cu câțiva ani, Academia Română ne avertiza că asistăm la un genocid: Copiii de țăran nu au acces la o facultate. Mai exact, Acad. Bogdan Simionescu, la acea vreme vicepreședinte al Academiei Române, spune că la Universitatea Tehnică "Gheorghe Asachi" din Iași, la 10 dintre cele 11 facultăți, în ultimii șapte ani, nu a existat niciun copil de țăran student.
”Copiii care trăiesc la țară și familiile lor reprezintă 40% din populația României. Pentru mine, asta înseamnă genocid. Pentru că eliminăm 40% din populația țării de la dreptul de a ști carte”, era mesajul academicianului.
Botoșăneaul.ro a realizat o situație care poate fi reprezentativă pentru învățământul din acest colț de țară. O analiză asupra unităților școlare care și-au așezat cu mândrie, drept blazon, numele unor ilustre personalități. Lista nu este exhaustivă, ci cuprinde unitățile școlare care au ales să își alăture pe frontispiciu nume dintre cele mai cunoscute. Cu mențiunea că analiza s-a făcut pe baza rezultatelor la Evaluarea Națională 2020, înainte de rezolvarea contestațiilor.
La Broscăuți, prima școală s-a înfiinţat în anul 1865, iar primul învăţător a fost un preot, Nicolae Sandovici. Primul învăţător laic numit la Broscăuţi a fost Dimitrie Pompeiu, tatăl marelui savant de mai târziu. ”Numele căruia şcoala noastră îl poartă în prezent cu mândrie”, citim într-o prezentare a școlii gimnaziale din Broscuți. Dimitrie Pompeiu s-a născut pe 22 septembrie 1873, în Broscăuți, județul Botoșani. A fost un ilustru matematician, profesor la universitățile din Iași, București și Cluj, dar și membru titular al Academiei Române.
Dintre cei 25 de elevi care au fost înscriși anul acesta la Evaluarea Națională, 16 au obținut note sub 5. Cea mai mare notă - și singura peste 8 – este 8,60.
Pictorul Octav Băncilă este înscris în istoria picturii româneşti printre deschizătorii de drumuri ai secolului al XX-lea. S-a născut la 4 februarie 1872, la Botoşani, într-o familie de ţărani. Rămas orfan la vârsta de patru ani, a fost crescut în casa surorii lui mai mari, Sofia. Școala din Corni îi poartă astăzi numele. Cu mândrie, fără îndoială.
La școala gimnazială din Corni care poartă numele marelui pictor au fost înscriși 44 de elevi. Cea mai mare notă obținută aici a fost 9,85. Însă, dintre cei 44 de elevi, 15 nu au reușit să treacă de nota 5.
Nicolae Iorga s-a născut pe 5 iunie 1871, în Botoşani. Este considerat drept cel mai mare istoric al românilor. Profesor universitar, enciclopedist, poet, dramaturg, critic literar, memorialist, gazetar, publicist, om politic, membru titular al Academiei Române. Personalitate care a creat şcoală şi a dat direcţie culturii naţionale, s-a implicat activ în viaţa social-politică a ţării sale. S-a ambiţionat nu doar să scrie istorie, ci să şi facă istorie, într-o epocă de renaştere naţională.
La școala din Dersca, numele lui Nicolae Iorga se poate spune că stă la loc de cinste. Dintre cei 25 de elevi de clasa a VIII-a, doar doi au note sub 5. Nota cea mai mare este aici 9,37. De remarcat, însă, că la Dersca 6 elevi au note între 9.00 și 9.99 și doar 3 elevi au între 5.00 și 6.99.
Scriitor, povestitor, nuvelist, romancier, academician şi om politic român. Nu s-a născut în județul Botoșani, ci în Pașcani, județul Iași (6 noiembrie 1880). Este considerat unul dintre cei mai importanţi prozatori români din prima jumătate a secolului al XX-lea, cu o operă monumentală, numit ”Ştefan cel Mare al literaturii române” de Geo Bogza şi ”Ceahlăul literaturii române” de George Călinescu.
30 de elevi au susținut, aici, Evaluarea Națională. Mai mult de jumătate (16) au note sub 5. Cea mai mare notă (și singura peste 8) este, la școala care poartă numele marelui povestitor, 8,65.
Baritonul Dan Iordăchescu deține chiar și un titlu de cetăţean de onoare al Hlipicenilor. Recordman mondial, fiind baritonul cu cea mai îndelungată activitate neîntreruptă. A avut peste 1000 de concerte, a cântat alături de giganţi ai muzicii lirice precum Placido Domingo, Renata Scotto, Monserrat Caballe, Luciano Pavarotti. S-a născut la 2 iunie 1930, petrecându-şi copilăria la Hlipiceni, judeţul Botoşani. "Eu sunt de la "Botşeni", Hlipiceni, chiar de lângă Prut. Şi mergeam la Prut şi mă scăldam, înotam şi treceam şi dincolo, vara mai ales, mergeam la fraţii mei basarabeni", îşi amintea, cu câțiva ani înainte de pleca la cele veșnice, artistul. În anul 2005, şcoala din satul copilăriei marelui artist a primit un nou nume, devenind Şcoala "Dan Iordăchescu" Hlipiceni.
Dintre cei 15 elevi care s-au înscris la examenul de final de gimnaziu, 6 nu au reușit să treacă de nota 5. În schimb, cea mai mare notă la Hlipiceni este 9,27.
Ștefan al III-lea (1438-1439, Borzești - 2 iulie 1504, Suceava), supranumit Ștefan cel Mare sau, după canonizarea sa de către Biserica Ortodoxă Română, Ștefan cel Mare și Sfânt. A fost Domnul Moldovei între anii 1457 și 1504. A fost fiul lui Bogdan al II-lea, domnind timp de 47 de ani, cea mai lungă domnie din epoca medievală din Țările Române.Școala din Ibănești îi poartă numele.
Nu mai puțin de 9, dintre cei 14 elevi ai școlii ce poartă numele marelui Domnitor al Moldovei, au note sub 5. Nota cea mai mare este 7,97.
Alexandru cel Bun (n. secolul al XIV-lea – 1 ianuarie 1432, Suceava, Moldova) a fost domnul Moldovei între anii 1400 – 1432. Alexandru cel Bun a fost fiul cel mai mare al lui Roman I Mușat, voievod al Moldovei între anii 1391-1394, și al Anastasiei Mușat. Potrivit celor scrise de Grigore Ureche, Alexandru cel Bun a întreprins o importantă operă de organizare politică, administrativă și ecleziastică a Moldovei.
La Icușeni au fost înscriși 12 elevi, dintre aceștia 4 fiind absenți. Dintre cei rămași, 3 au note sub 5, iar alți 4 note între 5.00 și 5.99. Nota cea mai mare este 6.85.
Mihai Eminescu a copilărit la Ipotești, loc pe care l-a cinstit cum se cuvinte în atâtea poeme aflate în manualele elevilor de gimnaziu. Școala se află, de altfel, în vecinătatea Memorialului Ipotești, fapt care ar fi putut contribui la ridicarea nivelului educațional.
Școala pe a cărei siglă scrie Mihai Eminescu nu se poate mândri, însă, pe măsura renumelui marelui poet. Dintre cei 20 de elevi înscriși anul acesta la Evaluarea Națională, 7 au note sub 5. De asemenea, cea mai mare notă de aici este 8,65.
Mama poetului Mihai Eminescu. Raluca Eminovici (n. 1816, Joldești, Principatul Moldovei, cu numele la naștere Raresa - d. 13 august 1876, Ipotești), a fost a treia fiică a stolnicului Vasile Iurașcu și a Paraschivei Iurașcu și mama poetului Mihai Eminescu. Se căsătorește în 1840 cu Gheorghe Eminovici. Are unsprezece copii, pe șase dintre ei îi va pierde încă din timpul vieții sale. Dragostea pentru mamă este o temă des întâlnită în poeziile lui Mihai Eminescu.
Doar 14 elevi de clasa a VIII-a au fost înscriși pe listele de examen la Joldești. Dintre aceștia, 6 nu au întrunit medii peste 5. Cea mai mare notă este 9,27.
Compozitorul George Enescu a manifestat o dragoste aparte față de cea care l-a născut, crescut și educat. Maria Cozmovici-Enescu, mama compozitorului, era născută în Mihăileni, fiică a preotului Ioan Cozmovici și a Zenoviei. A moștenit calitățile muzicale ale tatălui, care era un ”pianist excelent și un improvizator remarcabil”, după cum însuși George Enescu mărturisea. După ce a absolvit școala secundară la Cernăuți, s-a căsătorit cu Costache Enescu, cel cu care avea să împartă o viață de familie marcată de suferințele provocate de decesele succesive ale copiilor (patru copii s-au născut morți, alți șapte au murit înainte de a împlini 12 ani. A avut un rol determinant în educația fiului ei, George.
În școala care poartă numele mamei compozitorului George Enescu, 7 dintre cei 16 elevi au note sub 5. Cea mai mare notă este 8.55.
Partenie Ciopron, din botez Ștefan-Petre Ciopron, s-a născut pe 30 septembrie 1896, în Păltiniș, județul Botoșani. A fost un ierarh ortodox român, care a îndeplinit demnitățile de episcop al Armatei, cu sediul la Alba Iulia (1937-1948) și apoi de episcop al Romanului și Hușilor (1962-1978). S-a născut într-o familie cu șase copii (cinci băieți și o fată). După terminarea războiului, s-a călugărit la 21 mai 1921 la Mănăstirea Slatina, cu numele de Partenie. În anul 1937 obține titlul științific de doctor în teologie la Universitatea din Cernăuți.
14 elevi au fost înscriși inițial, 5 dintre aceștia nu s-au mai prezentat la examen. Dintre cei 9 rămași, 3 au note sub 5. Cea mai mare notă este 8.55.
Anastasie Bașotă (n. 22 ianuarie 1798 - d. 27 decembrie 1869, Iași) a fost un boier moldovean, logofăt al Moldovei, filantrop, creatorul Institutului „Anastasie Bașotă” din Pomârla. Tatăl săi era Ioniță Bașotă (1762 - 26 noiembrie 1846), mare spătar al Moldovei, proprietar, printre altele, al moșiei Pomârla. Anastasie Bașotă a murit la Iași, în una din casele sale, la 27 decembrie 1869, și a fost înmormântat la Pomârla la 1 ianuarie 1870.
O situație mai mult decât îngrijorătoare se înregistrează la Pomârla. 26 de elevi au fost înscriși, iar dintre aceștia nu mai puțin de 17 au note sub 5. Singura notă de 8 aici este 8.40.
Alecu Ivan Ghilia, pe numele său adevărat Alexandru Ivan, s-a născut pe 1 martie 1930, în satul Ghilia, comuna Șendriceni. Este un scriitor și publicist român, a scris romane, povestiri și poezii, dar a urmat și cursurile Academiei de Belle-Arte din Iași (1948-1950) și apoi pe cele ale Institutului de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu” din București (1950-1953). A lucrat ca redactor la Contemporanul, Gazeta literară, Luminița (redactor-șef), redactor-șef la redacția de scenarii a Studioului Cinematografic București (1967-1969).
O singură notă de 8 (8.00) regăsim și pe lista de la Șendriceni. Aici, dintre cei 31 de elevi, 19 au note sub 5.
Patriarhul Teoctist, pe numele de mirean Toader Arăpașu, s-a născut pe 7 februarie 1915, în Tocileni, județul Botoșani. A fost patriarh al Bisericii Ortodoxe Române între anii 1986-2007. Era al zecelea din cei unsprezece copii. A urmat școala primară din satul natal. A intrat de tânăr ca frate, la Schitul Sihăstria Voronei (jud. Botoșani), aparținând de Mănăstirea Vorona, aflată în apropierea ținuturilor natale în anul 1928. A urmat vreme de un an cursurile Seminarului Teologic de la Mănăstirea Neamț, pe care le-a continuat apoi la Mănăstirea Cernica. Tuns în monahism la 6 august 1935 la Mănăstirea Bistrița (jud. Neamț), sub numele de Teoctist.
6 elevi, dinte cei 16 care au fost înscriși la Tocileni, nu au reușit să obțină note peste 5. Cea mai mare notă este 7,97.
George Hazgan s-a născut în noiembrie 1935, în Vârfu Câmpului. A fost un cântăreț de romanțe, muzică populară și operetă din România. Părinții săi, Dumitru și Amalia Hazgan, învățători, au dat țării un eminent profesor universitar, doi avocați, o învățătoare și un mare actor, artist și interpret de operetă, George Hazgan. Cel din urmă a fost interpret la Teatrul Național de Operetă „Ion Dacian” București.
La școala care poartă numele marelui artist, 5 elevi dintre cei 16 înscriși pe liste au absentat. Din restul celor rămași, 3 au medii sub 5. Cea mai mare notă este 9,27.
Alexandru Zub s-a născut pe 12 octombrie 1934, în localitatea Vârfu Câmpului, județul Botoșani. Este unul dintre cei mai mari istorici români, membru corespondent al Academiei Române din 10 septembrie 1991 și membru titular din 2004. Deoarece a organizat în 1957 o manifestare studențească, considerată ilegală de către autorități, cu ocazia împlinirii a 500 de ani de la înscăunarea lui Ștefan cel Mare, a fost condamnat la zece ani închisoare politică (din care a executat șase).
Doar 11 elevi care au finalizat clasa a VIII-a se află pe listele de la Evaluarea Națională. Dintre aceștia, 4 au medii sub 5. Cea mai mare medie aici este 7,77.
Dimitrie Brândză a fost medic, naturalist și botanist român, dar mai presus de toate fondatorul Grădinii Botanice din București, care îi poartă numele. S-a născut pe 22 octombrie 1846, în satul Viișoara, județul Botoșani. Încă de copil este pasionat de științele naturale. Strânge plante, insecte și notează păsările. Familia, impresionată de calitățile sale, decide să îl trimită în anul 1864 la Paris unde studiază atât la Facultatea de Științe, cât și la Facultatea de Medicină. Dimitrie Brândză a fost membru titular al Academiei Române din 1879, și chiar vicepreşedinte al acestui for între 1892-1895.
Dintre cei 20 de elevi care ar fi trebuit să susțină Evaluarea Națională, au absentat 5. La Viișoara, 3 elevi au medii sub 5, iar cea mai mare notă obținută este 8,52.
DESCARCĂ APLICATIA BOTOSĂNEANUL PENTRU MOBIL:
Redacția Botoșăneanul
Nov 17, 2024
Bărbat prins sub „aburii alcoolului” după un control în trafic
Redacția Botoșăneanul
Nov 17, 2024
De la 17 grade la lapoviță și ninsoare: Ce ne așteaptă săptămâna viitoare
Redacția Botoșăneanul
Nov 17, 2024
Pericol pe șosele: Șofer prins mort de beat la volan
Redacția Botoșăneanul
Nov 17, 2024
Redacția Botoșăneanul
Nov 17, 2024