Consecinţe recensământ: Romii din instituţii riscă să rămână fără serviciu

Nedeclararea etniei de către majoritatea romilor din judeţul Botoşani ar putea avea efecte nedorite în rândul celor care, oficial, le reprezintă interesele acestora în instituţii ale statului. Potrivit consilierului pe probleme de romi din cadrul Biroului Judeţean al Prefecturii, Semiramida Bălan, numărul mic al etnicilor care s-au declarat la recensământul din acest an, a lăsat un gust amar şi astfel nu îşi mai găsesc justificare nici numeroasele proiecte implementate pentru a veni în sprijinul romilor.

Semiramida Bălan susţine că, potrivit bursei zvonurilor alimentată de primarii din judeţ, foarte puţini dintre minoritari şi-au declarat apartenenţa etnică, numărul acestora oficial fiind posibil să fie chiar mai mic decât la recensământul derulat în urmă cu un deceniu. „La celălalt recensământ au ieşit vreo 3.000 – 3.500 de romi, neoficial erau vreo 15.000 la Botoşani. Dar avem comunităţi compacte, Balta Arsă, Bărăncile cele două, Crişan, care nu se declară. Astea sunt tradiţionale, nevorbitoare, nu se declară dar în momentul când în Coşula sunt vorbitori, Ştefăneşti, sunt vorbitori, Botoşani sunt vorbitori …Băluşeni ştiu că au ieşit 200, Flămânzi mă aştept să fie 30 sau 40 maxim. Şi atunci mi se pare absurd să mai menţii nişte posturi de aşa zisă reprezentare din moment ce după 10 ani de politici publice şi măsuri afirmative nu sunt apreciate de beneficiari”, a declarat Semiramida Bălan, consilier în cadrul Biroului Judeţean, Instituţia Prefectului.
„Mi se pare firesc ca statul român să îşi retragă sprijinul”
La nivelul judeţului Botoşani ar fi încadraţi aproximativ 50 de romi pe posturi bugetate de statul român în funcţii cum ar fi experţi romi, mediatori, sau profesori de limba romani. În urma publicării datelor oficiale din cadrul recensământului, aceştia nu şi-ar mai justifica posturile ocupate în instituţiile publice în cazul în care romii ar fi mai puţini. „Faptul că în urma recensământului avem foarte puţini romi conform declaraţiilor primarilor, nu ştim datele exacte dar sunt puţini, gen Ştefăneşti unde s-au declarat 400, în Coşula în jur de 600, la Dorohoi în Drochia nu s-au declarat mai mult de 15, unde sunt peste 500 de oameni în locuinţele sociale, atunci mi se pare firesc ca statul român să îşi retragă sprijinul şi măsurile afirmative în ceea ce înseamnă salariaţi şi reprezentanţi în instituţii publice ale statului  a romilor, sau dacă sunt locuri de muncă create atunci e altceva dar trebui schimbată fişa de post”, a mai spus Semiramida Bălan.
…un gust aşa amar când totuşi nu mai sunt romi…
O altă explicaţie potrivit Semiramidei Bălan ar fi mediatizarea negativă făcută de presa naţională şi internaţională, cu precădere cea italiană cu privire la romi care le-ar provoca acestora o stare de teamă în a-şi declara etnia. „Am un gust amar că după 10 ani, cel puţin din punctul nostru de vedere ca organizare civică, avem peste 20 de proiecte implementate, inclusiv bani implicaţi şi din punct de vedere bugetar, financiar şi un gust aşa amar când totuşi nu mai sunt romi”, a încheiat Semiramida Bălan. Consilierul din cadrul Prefecturii a mai declarat că va aştepta să vadă care va fi noua strategie a Guvernului cu privire la situaţia romilor urmând ca ulterior să propună o serie de măsuri vis a vis de situaţia romilor şi modalităţilor prin care aceştia ar urma să fie „integraţi în societate”. (G.E.)