Contestată sau admirată, Iustina Irimia Cenușă, din postura de director: Singura afiliere pe care o am este dragostea față de cultura tradițională – VIDEO & FOTO
Pentru unii observatori mai fini, numirea cântăreței de muzică populară pe postul de director interimar al Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Botoșani a fost cumva previzibilă.
Alții, în schimb, au asociat saltul în carieră al artistei drept înregimentare politică.
Artiștii pot fi directori?!
Comunicatul de presă al Consiliului Județean Botoșani (în subordinea căruia se află Centrul de Creație) a fost trimis pe 30 decembrie. Se anunța pe atunci predarea de ștafetă la instituția de cultură, Cornelia Ciobanu își lua bun rămas de la colectiv, Iustina Irimia urma să-i calce pe urme din 1 ianuarie 2022.
Reacțiile nu au întârziat să apară. Printre sumedenia de mesaje de încurajare și felicitări s-au strecurat și cele critice.
Să ne spuneți, vă rog, cum le răspundeți persoanelor care au criticat numirea dvs. pe postul de director interimar al Centrului de Creație.
Eu cred că faptele vorbesc despre noi, iar cei care mă cunosc sau vor să mă cunoască se pot uita cu atenție la toată activitatea pe care am desfășurat-o până acum și le spun că, în continuare, faptele vor vorbi despre mine. Sunt un om bine intenționat, încerc să mă organizez și să-mi focalizez atenția pe noua mea provocare pe care am acceptat-o de la începutul anului și am început anul așa, cu emoție, cu entuziasm și cu o mare dorință de a continua lucrurile frumoase care se desfășoară aici, la Centrul de Creație Botoșani.
Aveți 31 de ani, ați absolvit Colegiul Național ”Mihai Eminescu” cu media 9,91, sunteți licențiată la Facultatea de Litere din cadrul Universității ”Al.I. Cuza” din Iași cu media 10, ceea ce înseamnă că aveți și un bagaj intelectual necesar să conduceți o instituție publică. Totuși, pe de altă parte, sunt persoane care ar spune că sunteți prea tânără pentru o funcție de conducere, iar exemplele de persoane tinere care conduc unități de stat sunt puține și în general afiliate politic. De aceea vă întreb, dvs. sunteți înregimentată politic?
Nu, nu sunt. Singura afiliere pe care o am este dragostea față de cultura tradițională pe care nu o slujesc de la începutul acestui an, ci o slujesc de 20 de ani. Aveam 8-9 ani atunci când am pășit pentru prima dată în această clădire, în Casa Văsescu, la recomandarea regretatului violonist Constantin Lupu, care a întrezărit potențialul meu artistic la o serbare școlară desfășurată la Flămânzi. El m-a chemat aici, la Centru, și de atunci am făcut parte din Taraful și Ansamblul ”Datina” pe care dumnealui le coordona. I-am cunoscut încă din copilărie pe dl Ion Ilie, pe dl Ionel Nicorici, Gellu Dorian, Silvia Andriescu și pe soțul dumneaei, Vasile Andriescu, renumit coregraf al județului Botoșani. Cumva copilăria și adolescența le-am petrecut aici, în această instituție. Aici am crescut, aici m-am format, aici m-am jucat pentru că, până la urmă, am crescut așa într-o joacă, pe scenă cântând, dansând și bucurându-mă de întâlnirea cu niște oameni extraordinari. Tot aici i-am cunoscut și pe membrii Orchestrei „Rapsozii Botoșanilor”, iar colaborarea cu regretatul maestru Ioan Cobîlă a fost un vis împlinit. Și acum, uitându-mă în urmă, îmi dau seama că am avut un context de creștere extraordinar, un context de dezvoltare pe care mi-ar plăcea să-l aibă și tinerii din ziua de astăzi care sunt pasionați de cântecul popular, de această cultură tradițională, să găsească un taraf, să găsească un ansamblu de datini populare, să găsească o orchestră profesionistă care să-i îmbrățișeze și care să-i aibă chiar, nu știu, o perioadă limitată, colaboratori ai acestor instituții de cultură.
”Cred că am reușit să continui cu brio activitățile pe care Gellu Dorian le-a inițiat”
Din 2018 sunteți referent în cadrul Centrului de Creație în urma unui concurs pe care l-ați promovat. Cum v-ați autoevalua activitatea dvs. din anii care s-au scurs de atunci?
Eu cred că am reușit să continui cu brio activitățile pe care Gellu Dorian le-a inițiat, activități, acțiuni, concursuri cu o tradiție îndelungată în zona culturii literare din Botoșani. Doar că am avut un singur impediment, acela de a veni aceste vremuri pandemice, drept pentru care nu am putut desfășura o activitate în care să ancorez la fel de mulți oameni câți ancorau până atunci în aceste evenimente. Dar chiar și așa, în mediul online am reușit să continui tradiția concursului literar „Porni Luceafărul”, un concurs de poezie, o tradiție a Festivalului de teatru într-un act ”Mihail Sorbul”. Am continuat editarea de cărți, de reviste, de broșuri ale instituției, iar anul trecut am preluat și o parte din activitățile pe care regretata Margareta Mihalache le desfășura la Centru, astfel încât am organizat și târgurile de mărțișor și de meșteri populari, chiar dacă nu făceau parte din fișa postului meu, dar mi-a făcut o mare plăcere să cunosc oamenii deosebiți care, iată, duc tradițiile acestea mai departe.
Am văzut că v-ați pus amprenta și pe revista bianuală, care este realizată de instituție?
Da, în această revistă „Țara de Sus”, care apare în iunie și în decembrie în fiecare an, sintetizăm cumva și activitatea instituției noastre, dar colaborăm și cu alte persoane care doresc să publice articole culturale în această revistă. Acum vă prezint ultimul număr, nr. 3-4 din 2021, care, așa cu tristețe, înglobează destul de multe articole cu trecerile în lumea de dincolo ale unor personalități culturale din județul Botoșani. Așa cum vedeți, pe prima pagină este regretatul Ioan Cobîlă, apoi îl avem aici pe Dumitru Lavric, fost director al Centrului de Creație din Botoșani. Ne-am amintit și de doamna Viorica Galan Dumbravă, o altă colaboratoare cu Orchestra Rapsozii Botoșanilor.
”Nu sunt sigură 100% că se va întâmpla acest lucru”
Ce vă propuneți pentru anul care începe, din punctul de vedere al conservării și promovării tradițiilor culturale românești, în condițiile în care noua generație pare-se pe alocuri că nu pune accent pe valorile lăsate de strămoși?
Da, deși este o perioadă de interimat pentru mine, ne-am făcut alături de colegii mei planurile pentru primele luni ale anului și încercăm să desfășurăm activitățile care se desfășurau de obicei. Încercăm să marcăm ziua de naștere a lui Mihai Eminescu, Șezătorile Iernii, care au loc în luna februarie, apoi Târgul Mărțișorului și, dacă reușim, concursul de muzică ușoară, aflat la a doua ediție în acest an, „Voci de Primăvară”, iar cumva entuziasmul și pasiunea mea se învârt într-adevăr în jurul celor tineri pentru că, așa cum am zis și anterior, îmi doresc să creez contexte în care tinerii să se apropie de acest domeniu. E un domeniu pe care nu mulți îl înțeleg sau îi mai înțeleg sensul pentru că s-a pierdut efectiv din simbolistica unui mod autentic de viață. Tradiția e acum mai mult pe scenă, nu mai este trăită într-un sens autentic. Și atunci nu putem decât să facem acțiuni prin care publicul nostru, dar în special cei tineri, să vadă cât de frumoase erau lucrurile organizate odinioară. Și să se aplece chiar, prin intermediul unor ateliere de lucru și să participe activ, fie la crearea de obiecte, fie la cântec, joc, în cadrul activităților pe care Centrul de Creație le desfășoară.
Veți participa la concursul care va fi organizat pentru definitivarea pe postul de conducere?
Sincer, nu sunt sigură 100% că se va întâmpla acest lucru, dar îmi doresc ca în perioada aceasta pe care mi-am asumat-o, de 120 de zile de interimat, să fac lucrurile cât de bine pot eu și cât de bine pot alături de colegii mei.
(3).JPG)
