Odată deveniți majori și fără intenții de a învăța la o facultate, copiii care au fost în sistemul de protecție al statului se trezesc în stradă, cu valiza în mână și cu o lume mare care abia așteaptă să-i înghită. Dacă în familiile normale, majorii au parte în continuare de susținerea părinților, orfanii statului trebuie să se descurce singuri.
Sigur, o mai fac și asociațiile neguvernamentale în limita posibilităților, însă nu acoperă nevoile totale ale copiilor care ies din instituțiile statului la 18 ani.
Părintele profesional, în cazul nostru statul, și-a extins grija asupra acestor tineri prin Legea 189/2018 privind integrarea în muncă, în cadrul instituțiilor publice de la nivel local, a tinerilor dezavantajați.
Practic, instituțiile publice sunt obligate, dacă au posturi vacante, să le ocupe cu cel puțin un astfel de tânăr dezavantajat.
La Botoșani, deschizătoare de drumuri în aplicarea acestei legi este Primăria municipiului Botoșani care a organizat un concurs pentru ocuparea unui post de muncitor.
Salariul de bază brut pentru postul de îngrijitor clădiri este în cuantum de 2.101 lei, la care se adaugă indemnizația lunară de hrană de 347 de lei și vouchere de vacanță acordate o singură dată pe an, în valoare de 1.450 de lei.
„Este o obligativitate a noastră să recrutăm tineri dezavantajați în limita de vârstă 16 – 26 de ani”,
Anca Dumitrescu, șef serviciu resurse umane Primăria Botoșani.
Pe data de 8 aprilie 2019 s-a întrunit comisia pentru analizarea cererilor depuse. Trei la număr și toate respinse.
Au vrut să se angajeze Nicoleta Băjenică, Angelica Costea și Iuliuță Eder, însă niciunul dintre candidați nu se încadra cerințelor postului.
Serviciul resurse umane a trecut la următoarea etapă și a contactat Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC) dar și Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă (AJOFM) pentru transmiterea listelor cu tinerii dezavantajați de la Botoșani.
Aceștia au fost sunați de funcționarele Primăriei care a dorit să le ofere locul de muncă sus menționat.
Concluzia, ei bine, nu este greu de ghicit.
„Nu vor să vină la concurs”, susțin funcționarii Primăriei.
Concursul ar fi trebuit să aibă loc pe data de 10 aprilie 2019.
Condițiile de participare erau următoarele:
Tânărul dezavanjataj ar fi fost angajat pentru 24 de luni prin contract de muncă individual.
Categoriile de tineri dezavantajați sunt mai largi și anume, pe lângă cei care provin din sistemul de protecție al copilului, regăsim persoanele care au copii în întreținere, care s-au aflat în evidența serviciului de probațiune sau se află în executarea unei măsuri neprivative de libertate.
Astfel de tineri care sunt deja pe propriile lor picioare au participat și la Bursa Generală a Locurilor de Muncă organizată de AJOFM, vineri, 12 aprilie 2019.
„A fost astăzi la bursă o clasă de la un centru de plasament, invitată de d-na Iulia Cocriș împreună cu învățăceii lor”,
Teodor Dimitriu, director executiv AJOFM Botoșani.
Printre tinerii respectivi l-am regăsit și pe Cosmin, un băiat frumos de 18 ani care provine din sistemul de protecție al statului. Și care se află printre puținii care își doresc un loc de muncă, însă mai ușor și care să nu necesite mult efort fizic.
”Am venit să-mi găsesc un loc de muncă, profesia o am constructor și instalații și am venit să îmi găsesc un loc de muncă pe post de paznic sau la intervenții. Nu vreau în domeniu fiindcă e foarte greu. Eu sper, nu chiar cred că o să găsesc, dar sper. E mai bine ca paznic, decât la construcții. Acolo la construcții stai și îți rupi oasele,”
Cosmin din Dorohoi – 18 ani.
Probabil că nu a auzit de postul de la Primăria Botoșani și probabil că nici nu este extrem de interesat de ocuparea lui. Pentru că nu presupune muncă staționară, de birou.
De altfel, în afară de concursul de la Primărie destinat tinerilor dezavantajați, nicio altă instituție de la Botoșani nu s-a gândit la această categorie socială.
„Nu, momentan nu avem și alte concursuri”, ne-a transmis ferm directorul executiv de la AJOFM.
Să nu credeți că în perioada în care cresc în centrele statului, copiii nu sunt ajutați să se decidă asupra propriului viitor și despre ce ar vrea să facă în viață.
Ne explică situația, Alexandru Colbu, director adjunct în cadrul DGASPC Botoșani:
„Toți copiii, tinerii care beneficiază de măsura de protecție specială, sunt implicați în luarea propriilor decizii privind stabilirea și elaborarea obiectivelor Planului Individualizat de Servicii pentru însușirea deprinderilor de viață independentă, întocmit în conformitate cu Ordinului nr 14/2007 și informați asupra oportunităților de inserție socioprofesională la nivel local”.
De asemenea, la ieșirea din sistem fiecare tânăr primește o indemnizație egală cu salariul minim pe economie, dar și de consiliere profesională din partea AJOFM, psihologului centrului, șefului de centru, instructorilor de educație din centru, precum și din partea specialiștilor care participă la realizarea de diverse programe/proiecte desfășurate de organizații nonguvernamentale.
Nu în ultimul rând, există și un Centru de Incluziune Socială în cadrul DGASPC care are menirea de a-i ajuta să-și găsească un serviciu, să se adapteze în societate, să lucreze în echipă. Practic, să aibă o viață apropiată de normalul vârstei.
Există și norocoși care intră în tot felul de programe de sprijin din partea ONG-urilor. De exemplu, în anul 2018, un număr de 22 de tineri au beneficiat de 3 - 4 luni după iesirea din sistemul de protecție de un suport material din partea Fundației Hope and Homes for Children Baia Mare constând în: plata chiriei, plata utilităților, echipamente electrocasnice, alimente, etc
Anul trecut 100 de tineri din sistemul rezidențial, plasament familial si asistență maternală au ieșit din sistemul de protecție a copilului.
Aproximativ jumătate dintre aceștia și-au identificat un loc de muncă și au solicitat revocarea măsurii de protecție. Trăiesc pe propriile picioare și dețin o o locuință cu chirie, locuiesc la prieteni sau cu familia naturală.
10 tineri iși continuă studiile și după revocarea măsurii la dobândirea capacității depline de exercițiu.
Iar în ultima categorie îi regăsim pe tinerii care au fost crescuți de asistenți maternali profesioniști și cu care păstrează legătura ca într-o familie normală, chiar după ieșirea din sistem.
COPII - VENIŢI în sistemul rezidențial în anul 2018:
|
TIP INTRARE |
Număr de copii |
|
Copii din familia naturală |
3 |
|
Copii din Centrul de primire a copilului in regim de urgenţă |
19 |
|
Copii din Centrul Maternal |
1 |
|
Copii din AMP |
17 |
|
Copii din plasament familial/tutelă |
4 |
|
Copii din alt județ |
2 |
|
TOTAL |
46 |
COPII / TINERI - PLECAŢI din sistemul rezidenţial în anul 2018:
|
TIP IEŞIRE |
Număr de copii/tineri |
|
Revocări datorită dobândirii capacităţii depline de exerciţiu |
53 |
|
Transfer in instituţii pentru persoane adulte cu handicap din structura DGASPC |
6 |
|
Plasament familial |
2 |
|
Centrul Maternal + Centrul de primire a copilului în regim de urgenţă |
2 |
|
Reintegrări în familia naturală |
7 |
|
Deces |
1 |
|
TOTAL |
71 |
DESCARCĂ APLICAȚIA BOTOȘĂNEANUL PENTRU MOBIL:
