„AU VOTAT ŞI MORŢI” Membru fondator al PRM, deputatul Corneliu Ciontu a fost ani la rînd liderul din umbră al formaţiunii. Dacă Vadim Tudor acapara spaţiul mediatic revenit formaţiunii, el era cel care se ocupa de organizarea partidului şi ţinea legătura cu oamenii din teritoriu. În primăvară a fost desemnat preşedinte al PPRM, varianta ce s-a vrut europeană a României Mari, însă a fost îndepărtat după doar cîteva luni, fiind acuzat de colaborare cu PSD. A părăsit PRM alături de alţi 13 parlamentari şi o mulţime de aleşi locali şi încearcă să pună bazele Partidului Popular. - Cum se face că după un deceniu de colaborare fructuoasă chiar cu senatorul Corneliu Vadim Tudor aţi descoperit dintr-o dată că nu este omul potrivit care să conducă PRM-ul? - În general nu prea îmi place să mai mă întorc în trecut, mă gîndesc la proiectul de viitor, pe care sînt convins că îl vom finaliza împreună cu toţi aceşti oameni care au realizat că scopul unui partid este să acceadă la guvernare, sub o formă sau alta. Asta este motivaţia principală a oricărui partid politic, ori după cum se ştie, cu toată că la un moment dat PRM a avut şi 22% şi 13% în urma alegerilor, iată că nu a reuşit niciodată să participe la actul de guvernare. Motivele ar fi destul de multe. M-aş opri doar la aşa-zisul blocaj extern, cum că acest partid nu ar fi agreat, că a fost taxat ca xenofob sau mai ştiu eu ce. Un lucru e clar: trebuia să se shimbe puţin mesajul politic la acel partid. Ş au apărut acele speranţe în luna martie a acestui an, cînd în cadrul plenarei partidului s-au adus unele amendamente statutului, în sensul că s-a luat decizia ca partidul să îşi schimbe denumirea în PPRM şi, de asemeni, Corneliu Ciontu a fost ales preşedinte al acestui partid, iar Vadim Tudor preşedinte de onoare. Din acel moment, cu mandatul plenarei, am parcurs un program special de a ne prezenta în faţa unor structuri europene, în speţă Partidul Popular European. Au avut loc o serie de întîlniri, în prima fază neoficiale, după care, pe măsură ce au început să ne cunoască şi să vadă noua orientare şi întîlniri oficiale. Din păcate, un grup restrîns, care gravitează în jurul «preşedintelui etern», nu a fost de acord cu acest proiect... - «Preşedinte etern» fiind ... - Fiind cel care este şi acum acolo. - Dar de ce îi spuneţi «etern»? - Pentru că aşa a spus el. Deci aşa a declarat după ruptura respectivă, că pe el nu-l dă nimeni afară din casa lui. - Dar «etern» înseamnă şi după ce închei conturile cu lumea, nu? - Probabil. Eu vreau să se înţeleagă că n-am vrut să răspund la toate mojiciile şi la toate invectivele care mi s-au adus, am vrut ca opinia publică să facă diferenţa între modul meu de comportament şi cel al unor foşti colegi, dar prefer să discutăm probleme de politică actuală. « Comportamentul lui Vadim nu seamănă cu al unui sfînt » - Atunci discutăm probleme de politică actuală. Deputatul Anghel Stanciu, colegul dumneavoastră din PP, a declarat că aţi fi înregistrat la OSIM, numele PRM şi PPRM şi că aţi fi proprietarul acestor mărci. - Da, pentru corectitudine trebuie să spunem că aşa stau lucrurile. - Dar se poate înregistra o siglă de partid la OSIM? - Sigur, sigur, păi şi noi am înregistrat acum această siglă, PP, ca să nu ne trezim că vin alţii cu pretenţii. Deci noi, înainte de a spune cum se va numi partidul, ne-am asiguat cu înregistrarea. - Şi nu veţi valorifica niciodată şi în nici un fel aceste sigle, PRM şi PPRM? - Nu, din respectul cuvenit nu mă apuc să fac asemenea şicanări, cum fac ei acum, cînd avem depuse documentele la Tribunalul Bucureşti pentru înscrierea partidului. - Cu alte cuvinte, zeci de mii de PRM-işti sînt membri ai unui partid înregistrat de dumneavoastră la OSIM - Da, ca titlu de, deci e titlu de proprietate. Aşa e în democraţie, totul devine privat. - Alţi PRM-işti care au părăsit partidul în legislatura trecută au lăsat să se înţeleagă despre Vadim Tudor că ar avea oarece probleme de ordin nervos. Dumneavoastră cum l-aţi perceput? - Daţi-mi voie ... nu e cazul să îl caractizez eu, o să-l caractizeze pînă la urmă opinia publică, să facă o raportare între ce spune şi ce face. M-aş referi doar la o singură chestiune. Un om care poartă în permanenţă Biblia la piept nu are voie să hulească, cum spune Sfînta Scriptură. Dacă m-aş referi numai la jignirile şi invectivele care mi le-a adus ca persoană, inclusiv membrilor întregii mele familii, nu prea seamănă cu comportamentul unui om sfînt. Atîta doar, mai mult nu vreau să comentez. - În toamnă, cînd s-au definitivat listele pentru alegerile generale încă ocupaţi o funcţie importantă la PRM. Referindu-ne la ceea ce s-a întîmplat la Botoşani, de ce au fost trimişi o mulţime de PRM-işti din alte judeţe sau chiar de la Bucureşti, să candideze la Botoşani? - Nu e vorba numai din Botoşani. Statul nostru prevedea ca propunerile şi tabelul final să fie votate de organul de conducere al partidului, respectiv biroul permanent. Se fac şi calcule de genul asigurării structuri necesare în Parlament, în sensul să sînt foarte multe comisii pe diverse domenii de activitate şi atunci trebuie să ai reprezentate toate categoriile socio-profesionale cu oameni cît de cît de valoare. - Erau şi la Botoşani şi doctori şi profesori - Sînt convins că erau la Botoşani, aşa cum sînt convins că existau şi în alte judeţe astfel de posibilităţi. Asta era politica la momentul respectiv. Ce vreau să vă asigur, pentru că acum pot să fac vorbesc deoarece ştiu că aşa se va întîmpla şi pentru că în statul PP sînt foarte multe lucruri diferite faţă de statutul PRM, noi chiar că vom face o conducere colectivă, nu una autarhică. - Şi ce garanţii oferiţi celor care v-au urmat că nu se vor întîmpla aceste lucruri şi la PP? - Garanţia este însăşi prin statut, dreptul de a face propuneri revine consiliului judeţean al formaţiunii. - Şi la PRM există acest drept de a se face propuneri, dar hotărîrea finală se lua tot la centru - În cazul de faţă centrul nu are voie să vină cu nici o propunere decît în varianta în care consiliul judeţean respectiv, în cazul unei personalităţi, va vota şi va fi de acord. Practic aşa se va întîmpla la PP pentru că aşa mi se pare normal. În statutul nostru, cine va avea curiozitatea să îl citească, aşa stufos cum e deocamdată, probabil că o să-l mai restrîngem puţin ca să fie mai uşor accesibil pentru fiecare membru de partid, va constata că un principiu de bază va fi descentralizarea, adică să dăm mai multă autonomie, libertate de decizie în teritoriu, inclusiv în privinţa sancţiunilor, excluderilor şi aşa mai departe. - Eraţi practic al doilea om în partid în perioada în care s-au întocmit aceste liste, nu vă simţiţi responsabil pentru ce s-a întîmplat atunci? - Păi da, ne simţim cu toţii responsabili. Toţi avem partea noastră de responsabilitate, începînd cu preşedintele şi cu ultimul membru al biroului, pentru că acolo se vota. - Săptămîna trecută Tribunalul Bucureşti a analizat din nou cererea de înfiinţarea a PP şi a amînat luarea unei decizii. Ce se întîmplă? - Da, într-adevăr, putem vorbi de o adevărată odisee a înscrierii PP. Este pentru prima dată cînd în România se întîmpină asemenea greutăţi. Fără îndoiala, depunerea dosarului nostru s-a făcut în perioada concediilor de vară. Dar iată că pe 13 octombrie vom împlini trei luni. Legea partidelor politice prevede ca în 15 zile de la depunerea documentelor, cei care doresc să facă parte din procesul respectiv, au interese proprii, au dreptul să depună aceste întîmpinări. Şi tot legea spune că în alte 15 zile trebuie să se pronunţe. De ce nu s-a pronunţat? Tot din cauza unor proceduri civile foarte greoie. Ne-am trezit că la fiecare termen a mai venit cîte cineva, de la Partidul Popular din România sau PNŢCD şi pentru că au declarat că nu ştiu că trebuie să plătească taxă de timbru, s-a mai dat un termen, amîndu-ne astfel. La ultimul termen, cînd speram că se va ajunge la judecata de fond, cînd a revenit din concediu preşedintele completului care avea repartizat acest dosar, avocatul PRM a solicitat un nou termen pentru a depune dovezi cu înscrisuri. A fost întrebat ce doresc să demonstreze şi au spus că doresc să demonstree că PP nu are numărul de semnături prevăzut de lege. Şi nu a avut ce să facă, omul a fost de bună credinţă şi le-a mai dat un termen, dar a făcut completarea că pe 13 octombrie este ultima dată cînd va mai intra în sală pentru acest caz. Aşa că nutresc speranţa că pînă atunci nu se va face nici un fel de presiune politică asupra judecătorului, se va intra pe fond, urmînd ca apoi în cinci-şapte zile să se emită şi hotărîrea. « La ce mai rămîi într-un partid dacă nu are nici o perspectivă de a ajunge la guvernare? » - Un motiv al întîrzierii nu este şi faptul că au fost depistate probleme în privinţa listelor de adeziuni. Şi la Botoşani au fost depistate persoane decedate în 2001, în 2002 şi care au semnat ca dorind să se înfiinţeze acest partid. - Cînd aduni 40.000 semnături şi am declarat în faţa presei chiar în ziua în care am depus documentaţia, că ne aşteptăm şi la unele erori, fără rea credinţă, dar în acelaşi timp ne aşteptăm ca unii foşti colegi, care au cîţiva lideri pe lîngă ei care practică intoleranţa şi invectiva şi pe care i-a deranjat această ruptură, nu se vor lăsa şi pentru că le-au plecat zeci de mii de oameni vor apela la fel de fel de diversiuni. - Dar sînt vinovaţi ei că au apărut morţi pe liste? - Staţi să vă spun. Bineînţeles, totul s-a făcut pe bază de voluntariat. Noi n-aveam de unde să ştim de la centru şi nici Dorin Ciuştea că s-a oferit să strîngă semnături şi un anume Popescu, dar care a fost teleghidat să adune semnături şi a avut grijă ca printre ele să adune şi date false. Dar asta nu e o problemă, păi au votat şi morţi, n-aţi scris dumneavoastră presa?. Deci pot apărea şi asemenea erori, unele din greşeală. La Bacău am aflat de asemenea intoxicări şi ne-am retras dosarul din instanţă, la Ialomiţa am observat pe trei foi semnături cu acelaşi pix, le-am scos noi. Adică ce-am sesizat noi şi am putut să facem, am făcut, le-am dat deoparte. Chiar la Botoşani s-a întîmplat ca cei care au venit din partea Poliţiei să verifice autenticitatea listelor, să aibă liste cu mai multe semnături decît aveam noi depuse la Tribunal. Deci pe relaţii personale, dintre unii lideri ai PRM şi oameni din Poliţie, li s-a pus la dispoziţie tabele, iar oamenii le-au luat de bune, ca fiind cele depuse de noi. Deci au fost şi asemenea chestiuni, dar trecem peste toate aceste mizerii. Condiţia ca să iasă hotărîrea de înfiinţare este să ai 25.0000 semnături valide, să provină din minim 18 judeţe plus capitala şi acestea să nu fie sub 700. Şi toate cele contestate vor fi scăzute. Responsabilitatea nu revine celor care au iniţiat asta, ci celui care a semnat şi şi-a asumat răspunderea pe fiecare pagină. - Cu alte cuvinte, dumeavoastră sau liderii judeţeni ai PP nu aveţi nici o răspundere faţă de aceste inexactităţi apărute pe liste? - Responsabilitatea noastră nu poate să blocheze înfiinţarea partidului, dacă se constată că sînt asigurate condiţiile prevăzute de lege. Să amintim celor care nu mai ştiu sau n-au ştiu deloc, partidele parlamentare actuale s-au înscris la momentul zero doar cu 250 de membri şi acum e nevoie de 25.000. De ce? Pentru că cei care sînt deja acum în politică nu sînt dornici să mai apară şi alte formaţiuni şi de aceea sînt blocajele astea. - Dar este acest PP e o formaţiune atît de speriat pentru politica românească? - Păi se pare că da. Dacă n-ar fi ne lăsau în pace, nu stăteam trei luni pînă să apărem. - Toată această tergiversare nu se răsfrînge asupra activităţii viitoarei formaţiuni. Unii dintre cei care au ales să părăsească PRM, poate că sînt deznădăjduiţi, sînt tentaţi să treacă la alt partid sau să revină la PRM pînă ce vine această hotărîre a Tribunalului - Nu, pentru că aşa cum spuneam partidul există, la ora actuală se lucrează în teritoriu, sînt comitetele de iniţiativă cu funcţiile respective - Dar un partid are organizaţii judeţene, are filiale, are vicepreşedinţi, preşedinţi - Păi da, noi sîntem în plină construcţie cu structurile astea, inclusiv la Botoşani, unde a fost mai uşor, mai greu e în alte părţi. Deci noi funcţionăm cu structuri. La Botoşani se ştie deja cine e e preşedinte la municipiu, de judeţ nici nu mai vorbim. - Şi cine e? - Păi nu, dînşii ştiu, eu nu ştiu pe din afară, că nu-mi propun să memorez toţi preşedinţii. - Ce se întîmplă totuşi dacă instanţa refuză înscrierea PP? - Vom face la rîndul nostru constestarea de rigoare, întîi să vedem motivele pentru care s-a refuzat înscrierea partidului nostru, că trebuie să se aducă nişte motive, le vom analiza şi noi şi vom vedea dacă e o decizie politică. - Într-un proiect de doctrină al PP scrie cam aşa: «un partid de centru care promovează doctrina populară românească. Deşi refuză o nuanţare a caracterului său popular, PP prezintă afinităţi cu mişcarea social-creştină germană şi cu stînga catolică italiană». Tradus, aşa puţin ca să înţeleagă toată lumea, cam ce înseamnă asta? - Deci tradus aşa, pe lîngă această componentă naţională, avem şi componenta socială, pentru că nu ne este indiferent cum s-a ajuns să se trăiască în România. Nu putem să stăm şi să vedem cîtă suferinţă şi mizerie există în jurul nostru. Şi mai avem şi componenta creştină. Noi nu uităm, cultura româna are la bază şi a pornit din credinţa poporului român. Primii cărturari români au fost preoţi, au fost din lumea bisericească. De asemenea, nu uităm că şi catolicismul a avut influenţe benefice pentru dezvoltarea culturii româneşti. Pentru că în România, sigur, credinţa preponderentă rămîne ortodoxia, dar avem foarte mulţi catolici şi greco-catolici. În sensul ăsta noi am preluat valori şi din această zonă pe care le adaptăm la specificul nostru, pentru că, la urma urmei, pentru noi cei din PP, există un singur Dumnezeu, chiar dacă sînt mai multe credinţe. « O să iau nişte cursuri de charismă » - Şi despre dumneavoastră şi despre cei care v-au urmat în această construcţie politică se poate spune că aţi stat mai mult de un deceniu într-un partid care numai european nu era şi dintr-o dată aveţi o dorinţă subită de integrare? - Nu dintr-o dată şi nu e dorinţă, este o obligaţie să ţii cont de mutaţiile care s-au făcut şi care au loc. Nu mai poţi la ora actuală să rezişti. Păi ăsta era şi unul din motivele importante pentru care PRM nu a ajuns la guvernare şi atunci, la ce mai rămîi într-un partid dacă nu are nici o perspectivă de a ajunge la guvernare? Că pînă urma aceasta a fost chestiunea dihotomică, aici s-au rupt cele două curente, unii care am dorit să rămînem pe ce am hotărît în martie şi alţii care au dorit să revină pe zona apropiată lui Le Pen. - Cum credeţi că veţi reuşi, ca partid, să vă faceţi un electorat propriu. Din '90 şi pînă acuma s-au perindat pe scena politică o mulţime de formaţiuni şi cam s-a terminat ce era de promis? - E corect pusă întrebarea şi reflectă o realitate. Fără îndoială că noi ne facem analizele, ştim că este cît se poate de greu să impui la ora actuală un partid. Dar noi mai ştim un lucru şi acum vă vorbesc ca sociolog. Încerc să analizez cauzele pentru care procentul de apatici politici şi de nehotărîţi în România este foarte mare. Şi mai ales în rîndul tineretului. Împreună cu un colectiv deja format analizăm toate acest cauze pentru că vrem să construim mesaje în primul rînd pentru această categorie. Nu vrem să luăm electoralul partidului X sau Y. - Se spune despre dumneavoastră că sînteţi un bun activist, un bun organizator, dar că nu aveţi charisma necesară atragerii electoratului, iar la noi partidele încă sînt partide de lideri şi votul este decisiv influenţat de aceştia - Bine, depinde ce înţeleg unii prin charismă. Că poţi să ai charismă şi să fii găunos în idei, nu mai vorbesc în practică şi să n-ai caracter. Apoi, eu încă nu am putut fi testat vis-a-vis de charismă pentru că nu prea am mers pe la emisiuni de televiziune. În general, eu nu alerg după imagine cum aleargă alţii. - Acum trebuie să faceţi şi acest lucru - Acum normal că o voi face. Am şi spus colegilor mei că prefer să mai aştept o perioadă la posturile centrale de televiziune să se lămurească decizia cu partidul. Apoi, sigur că e alt aplomb, atunci poţi să spui mai răspicat, uite ce vrem noi ăştia de la PP, gata, am fost recunoscuţi de societate, sîntem în legalitate deplină, avem toate drepturile unei persoane juridice şi abia după aceea o să mai discutăm despre charismă, după ce o să apar pe la mai multe de televiziuni. Pînă acum nu aveam loc de ştiţi dumneavoastră de cine, cei din spate eram cu munca pragmatică. O să iau şi eu nişte cursuri de charismă. Interviu realizat în octombrie 2005 Partidul Popular a murit înainte de a se naşte. În decembrie 2005 formaţiunea primeşte hotărîrea judecătorească de constituire, însă peste cîteva luni activitatea îi este blocată de un recurs depus de PRM. În 2006 Corneliu Ciontu, ca şi Dorin Ciuştea, trec în oastea „vitejilor lui Becali”. În 2007, din cauza diferendelor cu Gigi Becali părăseşte PNG-CD şi intră în PC, unde este vicepreşedinte. Candidează în 2008 pentru un nou mandat de deputat, însă pierde în faţa liberalei Alina Gorghiu. Adepţii săi de la Botoşani au părăsit PNG-CD abia în 2009 şi au trecut la PNL.