Creștinii ortodocși care urmează calendarul iulian sărbătoresc astăzi, 7 ianuarie, Crăciunul pe rit vechi. Nașterea Domnului se sărbătorește la o distanță de 13 zile față de Crăciunul pe stil nou. Tot astăzi, biserica ortodoxă îl prăznuiește pe Sfântul Ioan Botezătorul.
Mulți dintre creștinii ortodocși sărbătoresc Crăciunul pe stil nou, însă există comunități și regiuni în care este păstrată tradiția de a sărbători Crăciunul pe rit vechi. Printre acestea se numără comunităţile din Rusia, Ucraina, Serbia, Grecia, Bulgaria sau Georgia.
Expresia stil vechi face referire la calendarul iulian, predominant în întreaga Europa, în Evul mediu. Calendarul iulian a fost introdus în 46 î.Hr de către Iulius Cezar, intrând în uz în anul 45 î.Hr.
Acest tip de calendar a fost ales după mai multe consultări și calculat prin aproximarea anului tropic. Anul tropic este cunoscut și sub denumirea de an solar și reprezintă timpul de care Soarele are nevoie pentru a se întoarce în aceeași poziție în ciclul anotimpurilor, văzut de pe Pământ, potrivit digi24.ro.
Calendarul iulian are un an obișnuit de 365 de zile, împărțit în 12 luni, cu un an bisect adăugat la fiecare patru ani, ceea ce face ca anul mediu să aibă 365,25 de zile.
Noul calendar numit gregorian, în memoria papei Grigore al XIII-lea, şi ulterior "stil nou" a început prin omiterea a zece zile din calendar astfel că ziua următoare (zilei de joi) datei de 4 octombrie 1582 (care este 5 octombrie 1582, în calendarul vechi) a fost cunoscută ca (zi de vineri) 15 octombrie 1582.
Documentul semnat de Papa Grigorie al XIII-lea este o scrisoare care datează din 9 februarie 1581, înaintea adoptării calendarului gregorian.
Aceasta prevedea mai multe reguli noi, printre care şi schimbarea modului de calcul al anilor bisecţi şi stabilirea datei de Paşte România a adoptat, în mod oficial, calendarul gregorian, pe baza Decretului publicat în Monitorul Oficial, nr 274 din 6 martie 1919, astfel că, 1 aprilie a devenit 14 aprilie 1919.
De atunci, calendarul nou merge înainte, pe când cel vechi, iulian, rămâne în urmă cu 3 zile la fiecare 400 de ani. De aici apare și diferența de 13 zile la care s-a ajuns între cele două calendare.
Biserica Ortodoxă Română a adoptat calendarul gregorian în anul 1924, asemenea majorității bisericilor, în urma consfătuirii interortodoxe de la Constantinopol, din anul 1923.
Însă, nu toate bisericile au adoptat acest tip de calendar. Biserica Ortodoxă Rusă, Sârbă și Patriarhia Ierusalimului, Mănăstirile din Sfântul Munte Athos, cu excepția Mănăstirii Vatoped, folosesc în continuare calendarul Iulian.
Una dintre cele mai cunoscute și îndrăgite tradiții ale Crăciunului pe rit vechi este întâlnirea credincioșilor la biserică, în Ajunul sărbătorii, la miezul nopții, pentru a celebra nașterea lui Iisus Hristos. În timpul slujbei se aprind lumânări și se cântă colinde.
Potrivit tradiției, în ajunul Crăciunului pe rit vechi, pe masă se pun douăsprezece feluri de mâncare, câte unul pentru fiecare dintre cei doisprezece apostoli.
De pe masă nu trebuie să lipsească grâu fiert cu nucă, compot de prune și sarmale de post cu hribi. Un fel traditional de Crăciun este “Kutia”, un preparat rece, asemănător unui terci, făcut din grâu integral, semințe de mac, stafide, nuci și miere.
Începând cu seara de Ajun, credincioșii merg cu colindul pentru a aduce binecuvântarea Crăciunului din casă în casă. După colindat, fiecare familie se adună pentru a celebra Cina Sfântă.
O superstiție a serii de Crăciun este aceea de a pune sub fața de masă bani și fân, deoarece acesta simbolizează și atrag bunăstarea casei. O tradiție respectată în unele comunități este bogăția puilor.
Astfel că, în seara de Crăciun, credincioșii aduc în biserică (în interior sau în curte) pui vii, deoarece aceștia simbolizează darul vieții și fertilitatea. Potrivit tradițiilor vechi, în dimineața de Ajun se taie crengi de stejar cărora li se dă foc seara.
Se spune că, astfel, oamenii se spală de păcate, iar flăcările mari simbolizează bunăstare, noroc și fericire în noul an.
Crăciunul pe rit vechi în România Moldovenii, ardelenii sau minorităţile de ruşi lipoveni, armeni, bulgari, ucraineni ori sârbi celebrează în fiecare an, pe 7 ianuarie, Crăciunul pe rit vechi.
Masa de Crăciun a rușilor lipoveni include bucate specifice cum ar fi: “haladet” (o piftie care se mânâncă cu hrean), “lapșa” (tăieței fierți în supă de pasăre), sarmale, preparate din pește, cozonac cu nucă, “vareniki” (colțunași cu brânză).
Ucrainienii stabiliți în Maramureș pregătesc pentru masa de Crăciun nouă feluri de mâncare, iar cea mai importantă dintre ele este “hrebleanca”, o mâncare din ciuperci și zeamă de varză. În comunitățile de sârbi se pregătesc preparate de post, iar la miezul nopții se aprinde o creangă de stejar denumită “banjak”.
Potrivit superstițiilor, creanga simbolizează bunăstare, noroc, fericire și bani. Pe 7 ianuarie, basarabenii pregătesc un aluat din pâine din care fac un colac în forma cifrei opt, denumit “Crăciunelul”, dar și un alt colac denumit “Ajunelul”, care vestește Nașterea Domnului.
Cei doi colaci se agață împreună cu flori de busuioc la icoană și se țin până în aprilie, la Sfântul Gheorghe, atunci când se scot și se dau la animale.
În fiecare an, în noaptea de 13 spre 14 ianuarie, persoanele care urmează calendarul iulian sărbătoresc intrarea în noul an, respectiv Revelionul pe rit vechi. De asemenea, sărbătoarea de Bobotează este sărbătorită pe 19 ianuarie de către creștinii ortodocși de rit vechi.
(Foto: europafm.ro)
