Compoziţia aurie, vâscoasă, purtând în ea amprentele zumzetelor celor care au trudit până să fie gata, face casă bună cu diverse alte ingrediente, de la seminţe la sâmburi de fructe.
Unele poveşti o consemnează ca primul medicament din istorie, înainte de apariţia antibioticelor, iar în altele este pomenită ca fiind folosită ca ofrandă sau instrument-cheie în ritualuri şi ceremonii. Descoperirea zahărului din trestie şi sfeclă i-a mai furat puţin din faimă, dar este şi astăzi văzută ca o alternativă sănătoasă pentru acesta.
Pentru mulţi o delicatesă chiar şi sub formele ei clasice, mierea a trecut şi trece în continuare prin transformări care pe ea o scot din anonimat, iar pe pofticioşi îi propulsează până pe culmile plăcerii, scrie da.zf.ro.
Aşa cum călătorului îi stă bine cu drumul - sau, altfel spus, albinei îi stă bine cu zborul din floare în floare - nici mierea nu poate sta singură, aşa că se potriveşte bine de tot cu un platou de brânzeturi maturate de pildă, combinaţie în care aduce un plus de rafinament, temperând aroma puternică a brânzeturilor. Iar cu un pahar de vin alături, tabloul e perfect!
Pe lângă tipurile de brânzeturi fine, familia Cimbru din Botoşani - care vinde miere sub brandul Zumm - propune folosirea mierii şi în smoothie-uri, clătite sau pufoasele waffles. Businessul din Moldova produce o varietate mare de tipuri de miere, de la cele clasice - precum mierea polifloră, de tei, de salcâm, de floarea-soarelui - până la cea cu lavandă, cu cimbrişor, cu spirulină, cu turmeric sau cu chilli.
„Modalitatea de preparare a fiecărei specialităţi diferă. La unele, pur şi simplu, constă în amestecul ingredientelor, aşa cum se întâmplă, de exemplu, la mierea cu spirulină. La altele, mierea este pură, cum e cazul celei de salcâm“, povesteşte pentru sursa citată Iulian Cimbru, cofondator al brandului Zumm.
La unele există mai multe etape; de exemplu, mierea cu lavandă este produsă prin amestecarea mierii cu florile de lavandă, după care acestea sunt lăsate la macerat aproximativ două săptămâni, timp în care uleiurile esenţiale din lavandă sunt „absorbite“ de miere, aceasta având o aromă specifică, după care florile sunt extrase din miere.
„În consecinţă, şi timpul de producţie diferă, de la câteva ore, la două-trei săptămâni“, adaugă Iulian.
Din statisticile făcute pe piaţa locală, el a constatat că mierea de salcâm, cea mai dulce şi bogată în glucide, este sortimentul preferat în România. Mierea de cimbrişor, pe care familia Cimbru o produce - la fel ca pe toate celelalte tipuri - în stupina proprie din comuna Dobârceni, judeţul Botoşani, este recomandată pentru afecţiuni ale căilor respiratorii sau tuse, având un gust uşor mentolat.
Mierea cu spirulină (ingredient adus tocmai din Burkina Faso) este bogată în proteine şi fier, cea cu turmeric are efect antioxidant şi ajută la detoxifiere, iar mierea cu chilli vine la pachet cu proprietăţi terapeutice, având şi un gust inedit pe deasupra. În funcţie de sortiment, preţurile variază între 20 şi 40 de lei pe borcan. Sub brandul Zumm, există şi miere cu căpăceală, unde căpăceala reprezintă capacul de ceară al fagurelui, un amestec de miere, ceară şi propolis, care ajută la întărirea imunităţii.
„Pentru prepararea specialităţilor, am făcut un studiu îndelungat, am studiat ce exista deja pe piaţa din România, ne-am consultat cu specialişti în nutriţie, am făcut mai multe degustări pentru a stabili proporţiile ingredientelor şi în funcţie de gust“, spune Iulian Cimbru.
Iar rezultatul e unul dulce, garantat!
DESCARCĂ APLICATIA BOTOSĂNEANUL PENTRU MOBIL:
