Un medic epidemiolog implicat în campaniile de vaccinare spune că, pentru combaterea rujeolei, se folosesc încă pe scară largă în România metode medievale. Copiii sunt frecaţi cu ţuică, îmbrăcaţi în roşu, iar în casă nu se face curat 9 zile.
În România secolului XXI, rujeola, o boală contagioasă şi virală, care uneori poate duce la moartea celui infectat, este combătută, în mediul rural, cu leacuri băbeşti. Aceasta este constatarea făcută de medicul epidemiolog Irina Alecu din cadrul Direcţiei de Sănătate Publică Botoşani în urma experienţelor avute în timpul campanilor de vaccinare, prin satele botoşănene.
Frecţia cu ţuică şi zeama de varză ţin, în multe comunităţi de la ţară, locul vaccinului şi al anti-termicelor prescrise de medic. Totodată ritualurile medievale de combatere a bolii sunt folosite pe scară largă, mai ales în familiile sărace şi cu educaţie precară.
Rujeola, o boală de care populaţia se poate proteja uşor prin intermediul vaccinării, face ravagii în România. Până în prezent sunt aproape 13.000 de cazuri de îmbolnăvire. Totodată 52 de persoane, majoritatea bebeluşi, au murit din cauza acestei boli, care se manifestă, prin altele, prin febră deosebit de mare şi complicaţii grave, mai ales în cazul celor care au şi alte afecţiuni cronice. În acest context, Irina Alecu, un medic epidemiolog din cadrul Direcţiei de Sănătate Publică Botoşani, a sesizat că în mediul rural o parte a populaţiei foloseşte încă remedii băbeşti contra rujeolei, mare parte dintre acestea foarte periculoase pentru viaţa copiilor.
Medicul a aflat despre aceste practici chiar de la săteni în timpul vizitelor făcute în comunităţile rurale din Botoşani.
„Am întâlnit, discutând cu părinţii şi făcând anchetele în teritoriu, acele abordări tradiţionale ale rujeolei. Lumea cunoaşte rujeola ca şi «boala corilor» şi, din ce spuneau cei cu care am stat de vorbă, îmbracă copii în roşu, îi freacă cu ţuică şi îi ţin la cald“, spune medicul Alecu.
De asemenea, medicul epidemiolog spun că a fost frapat de concepţia părinţilor privind rujeola. Mulţi dintre aceştia o consideră o afecţiune banală şi nu se duc la doctor.
„Nu de puţine ori am întâlnit atitudini de genul «Şi ce dacă face cori, nu este nicio problemă, este o boală uşoară». Uite că evoluţia din ultima perioadă cu aproape 13.000 de cazuri şi 52 de decese demonstrează că boala evoluează diferit şi poate pune problema mai mari decât înainte“, adaugă Irina Alecu.
Persoanele în vârstă din satele botoşănene confirmă aceste practici. Maria, o femeie de aproximativ 70 de ani din satul botoşănean Costeşti, a povestit cum se procedează tradiţional pentru combaterea rujeolei.
„Se dă copilului moare de curechi (n.r. - de varză) şi la burtă un batic roşu“, spune femeia.
Metodele diferă de la un sat la altul.
„La copii se dă chişleac (n.r. - lapte acru), când are temperatură. Trebuia să avem grijă să nu răcească. Apoi frecam încet cu apă cu oţet, ca să scadă temperatura“, spune o femeie dintr-un sat vecin.
Nu lipsesc rochiţele, batistele sau baticele roşii legate la mâna, la capul sau la burta copilului bolnav de rujeolă. Maria din Costeşti explică şi ce efecte ar avea nuanţa cromatică.
„Roşul trage durerea la copil“, spune aceasta.
Totodată, bătrânele ştiu că boala durează 9 zile. În unele comunităţi, spune medicul epidemiolog, în cele 9 zile, conform unei superstiţii, nu se face deloc curat în casă. În alte zone, se foloseşte rachiu în loc de oţet pentru frecţii. Bătrânele confirmă că aceste ritualuri sunt practicate încă de sătenii săraci şi puţin educaţi.
„Care n-a auzit de medicamente şi vaccinuri şi sunt vai de capul lor aşa se tratează. Nici la medic nu merg că ştiu că au avut toţi cori şi că-i normal să facă toţi copiii“, spune o localinică din Costeşti.
Sătenii mai educaţi şi mai ales cei care au muncit în străinătate nu mai folosesc aceste leacuri şi, în mare parte, au copiii vaccinaţi, fapt confirmat de statisticile medicale. Cât de periculoase sunt leacurile băbeşti Epidemiologul Irina Alecu spune că folosirea acestor tratamente este un pericol pentru copiii bolnavi de rujeolă:
„În starea în care copilul are erupţie, are febră, are starea generală influenţată, respiră greu, noi venim cu alcool, care irită şi mai tare pielea. Există riscul suprainfecţiei. Totodată, există riscul de a creşte şi mai mult febra prin aceste frecţii cu alcool. Rujeola oricum afectează pulmonar copilul, iar aburii de alcool inhalaţi pot duce la o complicare a situaţie şi la o înrăutăţire a stării copilului“, spune medicul epidemiolog Irina Alecu pentru ziarul Adevărul
În judeţul Botoşani, sunt înregistrate multe îmbolnăviri la copii de peste 10 ani, mai ales din cauza lipsei vaccinului. Unii părinţi nu-şi vaccinează copiii din neştiinţă şi lipsa celor mai elementare cunoştinţe medicale. Totodată, oamenii de la ţară nu consideră rujeola o boală gravă.
„Singurul lucru pe care-l putem face este să mobilizăm părinţii să meargă la medicii de familie să-şi vaccineze copiii. Nu avem altă modalitate de a preveni boala. Sunt părinţi care omit doza a doua la vaccin, adică cea care se face la 5 ani. De cele mai multe ori părinţii nu se prezintă la medicul de familie“, spune Irina Alecu.
În opinia specialiştilor, a-i trata pe micuţi cu leacuri băbeşti în secolul XXI este o dovadă clară de iresponsabilitate din partea părinţilor.
„Din păcate, aceste obiceiuri care se perpetuează în continuare, au rămas aşa din timpuri străvechi. Sunt foarte multe situaţii în mediul rural în care părinţii vin şi spun că un copil are bubat, asta însemnând de obicei boală eruptivă. Dar diagnosticul nu este cel corect pentru că părinţii pot confunda alergiile cu bolile eruptive ale copilăriei. Deci, cel mai important lucru pe care trebuie să-l facă părinţii este să se prezinte în primul rând la medic. Acesta poate pune diagnosticul corect şi poate să discearnă, să pună un diagnostic diferenţiat în cazul unei erupţii”, atrage atenţia medicul Gindrovel Dumitra, vicepreşedinte al Societăţii Naţionale de Medicină de Familie.
Potrivit acestuia, vaccinarea este singura metodă care poate să oprească, într-un fel sau altul, boala.
„Este singura metodă care poate să prevină apariţia epidemiei, să salveze un copil de la moarte. Vârsta la care se administrează vaccinul ROR ar putea fi coborâtă, pentru că există o fereastră, între şase şi nouă luni, în care copiii pierd protecţia de la mamă şi sunt expuşi. E o zonă în care apar multe cazuri pentru care singura soluţie ar fi vaccinarea. Oricum, recomandarea în caz de epidemie este să se administreze vaccinul la şapte luni”, a completat medicul de familie, care acuză discontinuităţi în aprovizionarea cu vaccin antirujeolos.
Vaccinul ROR, de negăsit Concret, de o lună, serul nu se mai găseşte iar medicii primesc doar anumite părţi din cantitatea de vaccin solicitată.
„Vaccinul ROR (rubeolă-rujeolă-oreion) nu mai este disponibil pe piaţă. În Dolj, am primit parţial doze la ultima repartiţie a vaccinului, sunt anumite zone din ţară care nici luna trecută nu au primit în întregime vaccinul”, a mai spus Gindrovel Dumitra.
Ultima raportare a Institutului Naţional de Sănătate Publică (INSP) arată că rujeola a produs 54 de decese până în prezent, ultima victimă fiind o persoană de 29 de ani din judeţul Constanta, care suferea de imunodepresie severă. În total, aproape 13.500 de români s-au îmbolnăvit de rujeolă. Doar în perioada 14 - 18 mai 2018, au fost raportate încă 335 de cazuri noi în 25 de judeţe şi în Bucureşti, cele mai multe îmbolnăviri fiind în Constanţa, Bucureşti, Buzău, Iaşi, Vrancea şi Călăraşi. La pol opus, cele mai puţine îmbolnăviri sunt în Teleorman, subliniază INSP.
