Medicul susține că de abia de luni se vor simți efectele.
Unele pot fi chiar periculoase, precum creșterea riscului de infarct sau a celui de suicid transmite medicul Tudor Ciuhodaru.
Mai exact:
1. Riscul de infarct crește cu 5-10%, timp de trei zile după schimbarea orei. Sunt afectate în special persoanele tinere, active profesional;
2. Totodată creşte riscul suicidar timp de două săptămâni de la modificarea orei, în special la depresivi şi la cei vulnerabilități psihoemoționale.
E bine de știut:
1. Majoritatea oamenilor se adaptează cu uşurință la schimbarea orei, modificările adaptive ale organismului făcându-se complet în circa cincisprezece zile.
2. Particularităţile fizice şi psihice individuale influenţează însă modul cum se realizează această adaptare. În fiecare an mulți pacienţi ajung la urgențe cu o simptomatologie polimorfă, mergând chiar până la agravarea sau decompensarea unor afecţiuni.
3. Toate acestea se întâmplă pentru că modificarea orei de trezire duce la un stres la care organismul reacţionează prin creșterea activităţii sistemului nervos simpatic şi a nivelului citokinelor proinflamatorii determinând modificări:
a) cardiovasculare manifestate prin variaţii ale tensiunii arteriale şi variate tulburări de ritm cardiac;
b) neuropsihice: modificări ale calității somnului (insomnie, somnolenţă), astenie, apatie, anhedonie, agitaţie, irascibilitate, anxietate, tulburări de concentrare şi memorie, cefalee, vertij, modificarea apetitului (inapetenţă sau bulimie), până la dereglări afective sezoniere şi ideaţie suicidară.
Sub această simptomatologie se pot ascunde şi alte cauze şi de aceea este bine să fiţi evaluaţi corespunzător de către un medic pentru a nu omite un alt diagnostic.
Rețineți. Pentru a trece cu ușurință peste schimbarea orei recomandăm cinci lucruri esențiale:
1. Planificarea corespunzătoare a activității.
2. Evitarea suprasolicitării datorată stimulentelor nervoase, substanţelor psihoactive sau situaţiilor conflictuale.
3. Nu e de neglijat petrecerea a cât mai mult timp în aer liber
4. Și nici mișcarea, chiar sub forma unor simple plimbări.
5. Precum şi o alimentaţie bogată în fructe şi legume proaspete.
E bine de știut:
1. Am reușit ca renunțarea la schimbarea orei să fie votată în 2019 în Parlamentul European. Majoritatea statelor membre au sprijinit încetarea schimbărilor sezoniere a orei (la reuniunea miniștrilor transporturilor de la Graz), dar au cerut Comisiei măcar evaluarea impactului și precizarea pașilor de urmat. Din păcare au trecut patru ani și nici Comisia și nici Consiliul nu au făcut nimic! Asta deși 84% din cei 4,6 milioane de cetățeni europeni care ne-au răspuns – !!! cel mai mare număr care au răspuns vreodată unei consultări publice) doresc ca acest demers să se concretizeze.
2.Motivațiile acestui demers sunt clare:
a) 20% din populaţie suferă de probleme fizice sau mintale legate de schimbarea orei. Este vorba de multe ori de grupuri sociale vulnerabile, cum ar fi copiii, bătrânii şi bolnavii cronici.
b) 4,6 milioane de oameni au răspuns la consultarea publică pe acest subiect- cel mai mare număr întrunit vreodată la un demers legislativ.
c) Trei sferturi (76 %) dintre respondenți consideră că schimbarea orei de două ori pe an este o experiență „foarte negativă” sau „negativă”- prin impactul negativ asupra sănătății și lipsa economiilor la energie.
3. Acum am inițiat un nou demers ce solicită renunțarea urgentă la schimbarea orei la nivel european.
Sper să susțineți și acest demers, este mesajul transmis de medicul Tudor Ciuhodaru pe rețelele de socializare.
