Botoșaniul este pe drumul de a redeveni un adevărat „Bărăgan al Moldovei”.
Botoșaniul, județ preponderent agricol, cunoaște în acest domeniu o dezvoltare extraordinară în ultimul deceniu, cu o tehnologizare de ultimă generație și investiții în rase și soiuri performante.
În anul 1968, județul Botoșani era considerat un adevărat „Bărăgan al Moldovei”. Motivele erau simple, în solurile fertile din nordul extrem al României se obțineau producții record, mai ales de grâu și, în plus, exista o tradiție agricolă deosebită în această zonă.
Botoșaniul a avut performanțe și în timpul perioadei antebelice, la începutul secolului XX, fiind exportat renumitul grâu roșu, de pe moșiile de la Rânghilești, tocmai în Germania și mai apoi în Anglia.
După o perioadă de adâncă decădere, în anii 90, mai ales, în ultimul deceniu, agricultura botoșăneană renaște și încet-încet, județul nord-moldav se apropie din nou de statutul din epoca comunistă, acela de „Bărăgan al Moldovei”, atât din punct de vedere al culturilor vegetale cât și al zootehniei.
Botoșaniul a fost mereu un județ agricol. Cu un sol deosebit de fertil, remarcându-se mai ales solurile cambice și cernoziomurile din zona Mileanca-Codreni, dar și cu suprafețe agricole întinse, această zonă a fost preferată de marii moșieri.
După colectivizare, Botoșaniul a fost o adevărată minune pentru comuniști. În anii 70, în județul Botoșani, se aflau în exploatare peste 300.000 de hectare, cu producții record, mai ales la porumb și grâu. Planurile erau de multe ori depășite iar garnituri întregi de tren, plecau din gara comercială a Botoșaniului încărcate cu grâu, porumb și sfeclă, scrie Adevărul.
„Nici nu sunt cunoscute cazuri de măsluiri ale producţiei. Nu era nevoie. Toţi erau fericiţi că la Botoşani se făcea planul şi se scotea uneori şi în plus. Prin specificul său judeţul, este unul agrar”, preciza istoricul botoșănean Gheorghe Median.
Tocmai de aceea la finele anilor 60, Botoșaniul avea reputația de „Bărăganul Moldovei”. Era renumit și pentru sfecla de zahăr și pentru porumb, dar și pentru grâu. Nu în ultimul rând, era renumit pentru abatoarele sale, inclusiv pentru crescătoria de porci de la Leorda sau livezile de meri de la Curtești.
După 1990, agricultura botoșăneană s-a prăbușit. „Bărăganul Moldovei” sucombase în tranziție. Pe de o parte retrocedările terenurilor agricole, cu problemele sale bine cunoscute au fărâmițat puternic exploatațiile agricole. Atât în perioada ante și interbelică dar și în perioada comunistă se exploatau suprafețe mari de teren, compacte.
După 1990, s-a trecut la agricultura de subzistență, pe suprafețe mici. Fără tehnologie agricolă, mulți nici măcar nu au putut lucra pământul, lăsând suprafețe mari nelucrate. Din cauza lipsei de perspectivă satele au început să se depopuleze, populația tânără preferând străinătatea sau orașele mai mari, unde puteau găsi locuri de muncă.
Agricultura se făcea cu utilajele rămase de pe vremea lui Ceaușescu sau ca în evul mediu cu calul, plugul și căruța. De la „Bărăganul Moldovei”, Botoșaniul ajunsese „Țara paielor”, o zonă săracă cu o agricultură total neperformantă.
În ultimii 10 ani, însă agricultura botoșăneană a renăscut din propria cenușă. Odată cu posibilitatea accesării fondurilor europene, a unor programe guvernamentale dar și a posibilităților de creditare în agricultură, au început să apară din nou marii exploatații, plus investiții în tehnologie performantă sau rase selecționate în domeniul zootehnic.
Așa s-a ajuns ca în anul 2021, pe teritoriul județului Botoșani să fie înregistrate peste 95.000 de exploatații agricole, unele dintre acestea reunind sute de hectare. De altfel, în același an, județul Botoșani reușea o producție record la grâu, situată peste media națională de 5.346 de kilograme la hectar.
„Agricultura este ramura economică de bază a judeţului și beneficiem de soluri performante dar şi de posibilităţi de finanţare. În acest moment putem spune că la nivelul judeţului Botoşani se practică cu adevărat o agricultură performantă, mai ales în rândul fermierilor de elită, cu suprafeţe şi producţii mari”, spune Cristian Delibaș, directorul Direcției Agricole Botoșani.
Specialiștii în agricultură spun că acest progres deosebit a fost posibil datorită investițiilor masivă în tehnologie agricolă realizate de fermierii botoșăneni. Fie că au accesat fonduri europene sau guvernamentale au fost făcute investiții uriașe atât în echipamente agricole dar și în hibrizi selecționați pentru producții mai bune.
„În Botoşani se poate face o agricultură performantă cu o tehnologie avansată. Este o realitate. La asta a contribuit absorbția de fonduri, naționale, europene dar și înțelegerea necesității investițiilor în agricultură. Din punct de vedere al politicilor agricole comune dar și a randamentului tehnologiilor agricole, putem concura cu celelalte state cu o tehnică avansată”, adaugă Cristian Delibaș.
Sunt fermieri, în special pe malurile Prutului, care dispun de tehnologie avansată, cu utilaje în valoare de peste 3 milioane de euro. Pe lângă culturile tradiționale au început să apară numeroși fermieri care investesc în culturi de cătină, de exemplu.
Totodată în ultimul deceniu, la nivelul județului Botoșani, cultura de cânepă a cunoscut un reviriment extraordinar cu rezultate deosebite. La acestea se adaugă conturare mai multor bazine legumicole care pot concura oricând zonele tradiționale cunoscute pentru creșterea legumelor. La Flămânzi sau Dorobanți solariile au devenit deja o tradiție, cu producții deosebite la roșii, ardei sau castraveți, încheie sursa citată.
(Foto: Adevăruk)
