Sâmbătă, 4 noiembrie, câteva organizaţii din Iaşi le-au cerut ieşenilor, moldovenilor să iasă în stradă pentru a susţine construcţia autostrăzii Ungheni - Iaşi - Tg. Mureş, care să traverseze România de la est la vest.
Directorul editorial al ziarului Financiarul, Cristian Hostiuc şi-a exprimat opinia despre lucrurile generate de această iniţiativă.
"Din păcate, numai 2.000 de oameni au fost în stradă, conform datelor prezentate de mass-media din Iaşi.
Cu numai 2.000 în stradă nu faci nimic, cei de la Bucureşti, indiferent din ce partid fac parte, nici nu se uită, nici nu-şi bat capul, nici nu pun pe agenda lor această problemă, această autostradă. Nu am auzit ca în fruntea protestelor să se pună Iulian Dascălu, cele care deţine complexul Palace din centrul Iaşiului şi unul dintre cei mai bogaţi oameni din România.
Deşi lipsa acestei autostrăzi îl afectează direct pentru că nu vin investiţii în toată zona Moldovei, nu numai în Iaşi, el nu s-a pus în fruntea celor 2.000.
De asemenea, nu am auzit să iasă în stradă toţi cei care au business în Moldova - în Iaşi, în Suceava, în Botoşani, în Piatra Neamţ, în Bacău, în Vaslui, în Vrancea, poate şi în Galaţi şi în Brăila - şi care ar putea să aibă afaceri mai mari dacă ar fi o autostradă atât din Vest până în Moldova, cât şi din Bucureşti până în Moldova.
În stradă nu cred că au fost Bogdan Piţigoi, Neculai Apostol, Marius Şandru, Doina Cepalis, Vasile Armenean, Grigore Horoi. Toţi aceştia au sute şi mii de angajaţi care, la rândul lor, întreţin câteva zeci de mii de români. Dacă îi adunăm pe toţi, ies câteva sute de mii de moldoveni, ca să îi denumim aşa, nu 2.000, câţi au ieşit în stradă.
Dacă toţi aceşti oameni de afaceri, români în primul rând, ar avea afaceri mai mari, ar avea business mai mult şi angajaţii lor ar putea să aibă salarii mai mari şi nu să fie plătiţi cu minimum pe economie, plus bonuri de masă.
Dacă stai de vorbă cu toţi antreprenorii din zonă, toţi se plâng de lipsa autostrăzilor şi de creşterea salariului minim pe economie. Dar nimeni nu face nimic pentru a schimba lucrurile, şi în primul rând prin proteste publice.
Probabil că în week-end toţi oamenii de afaceri de mai sus fie erau la Bucureşti, la restaurantele din zona nordului, sau la mall Băneasa, fie erau în city-break-uri la Paris, Milano, Londra, Roma, Dubai, Monte Carlo, Berlin, Zurich, Viena.
Dacă cei care au business în Moldova nu au ieşit în stradă să ceară şi să protesteze pentru creşterea şi dezvoltarea economică a zonei, care ar veni prin legarea Bucureştiului cu Iaşi sau Iaşiului cu Târgu Mureş, ce pretenţii să mai ai de la Varujan Vosganian, parlamentar de Iaşi de când lumea, dar care trăieşte la Bucureşti, unde puterea de cumpărare e mai mare, unde businessul e mai puternic. Este bine să fii trimis în Parlament de voturile ieşenilor, dar să bei cafea şi să discuţi politică din Bucureşti.
Conform unei prezentări făcute la Cluj, pe 10 septembrie, de Liviu Voinea, vice-guvernator BNR, zona de nord-est a României a rămas mult în urmă, iar cei 10 ani de la aderarea la Uniunea Europeană, aproape că nu le-a adus nimic bun.
Conform prezentării, regiunea Bucureşti-Ilfov se situează pe locul 2 între cele mai bogate 5 regiuni din Europa Centrală şi de Est ca PIB/capita, conform datelor pe 2015. Pe primul loc este regiunea Praga din Cehia. Regiunea Bucureşti-Ilfov se situează la un nivel de 130% faţă de media UE.
La polul opus, între 5 cele mai sărace regiune din Europa Centrală şi de Est se află regiunea de Nord-est a României, pe locul 4, cu un nivel de 60% din media UE. Regiunea de nord-est a României se bate cu patru regiuni din Bulgaria pentru titlul de cele mai sărace zone.
Dacă zona Bucureşti-Ilfov şi-a majorat contribuţia la PIB în ultimii 10 ani, regiunea Nord-est are o contribuţie mai mică la PIB-ul naţional.
Dacă ne uităm la populaţie, de la intrarea în UE zona Bucureşti-Ilfov a reuşit să-şi majoreze numărul de oameni, alăruri de zona de nord-vest, vest, centru din România, în timp ce zona de nord-est are pierderea cea mai mare ca populaţie, deşi are ponderea cea mai mare ca populaţie în România.
Din punct de vedere al veniturilor salariale comparativ cu media naţională, regiunea de nord-est a pierdut în cei zece ani de aderare la UE, în timp ce creşteri majore s-au înregistrat în Bucureşti-Ilfov, sud-est, vest sau centru.
De asemenea, zona de nord-est se bate cu zona sud-vest – Oltenia pentru cele mai mari scăderi ca valoare naţională adăugată în PIB faţă de 2007.
Iar astfel de exemple pot continua, începând de la investiţii, disparităţi, împrumuturi către companii, căderi în criză, până la rata de angajare.
Până când oamenii de afaceri vor reveni din city-break-uri, să nu uităm ce spune Ian Worboys (foto dreapta), şeful P3, cel mai mare parc logistic din România: Investitorii nu vor merge în Moldova dacă nu se construiesc autostrăzi.
„Vrem să cumpărăm terenuri pentru construcţia unor depozite în zona de vest a ţării, ne uităm spre Timişoara, Arad sau Cluj. În Moldova este dificil să vină noi investiţii, pentru că nu sunt autostrăzi, în ciuda faptului că au fost bani de la Uniunea Europeană pentru construirea lor. Am fost recent la Piatra-Neamţ şi am făcut foarte mult pe drum. Noi, ca investitori, ne-am dori să beneficiem de forţa de muncă disponibilă de acolo, pentru că ştiu că şomajul este încă ridicat în zonă. ”
Până când Iulian Dascălu şi toţi oamenii de afaceri din Moldova nu vor ieşi în stradă alături de angajaţii lor, zona Moldovei nu va avea autostrăzi." (Sursa: Ziarul Financiar)
