Lumea academică este iarăși în doliu după trecerea la cele veșnice a unui cunoscut istoric, cercetător și arheolog.
Vasile Chirica a fost un specialist de marcă, un deschizător de drumuri, un profesionist cu contribuții excepționale în cercetarea românească. A fost, de asemenea, director al Palatului Culturii din Iaşi. Născut pe 3 iulie 1943, în satul Vișani, comuna ieșeană Bârnova, s-a înscris inițial la Seminarul Teologic de la Mănăstirea Neamț, de unde după doi ani se retrage. A absolvit ulterior Facultatea de Istorie-Filosofie din Iaşi, în 1968, ca șef de promoție.
A devenit Doctor în ştiinţe istorice în 1980 și cercetător la Institutul de Istorie şi Arheologie ”A.D. Xenopol” din Iaşi. În perioada 1997-2000 a fost Director general al Complexului Naţional Muzeal Moldova Iaşi. În 1986 a primit Premiul ”Vasile Pârvan” al Academiei Române.
Un moment important în activitatea sa ştiinţifică l-a marcat susţinerea tezei de doctorat - ”Aşezările paleolitice de la Mitoc”, pregătită sub coordonarea ştiinţifică a prof. dr. docent Mircea Petrescu-Dîmboviţa.
Cercetările de teren s-au concretizat în alcătuirea ”Repertoriului arheologic al judeţului Botoşani” (în colaborare cu Al. Păunescu, P. Şadurschi) şi ”Repertoriului arheologic al judeţului Iaşi”, pentru care a obţinut în 1978 şi, respectiv, 1986, Premiul „Vasile Pârvan” al Academiei Române.
De-a lungul întregii sale activităţi ştiinţifice, Vasile Chirica a fost preocupat de modernizarea cercetărilor paleolitice din România, de realizarea unei scheme noi a geocronologiei paleoliticului României în context european şi de înlesnirea accesului specialiştilor la realităţile arheologice şi istorice de pe teritoriul României. Realizări remarcabile a obţinut în direcţia problematicii ce vizează trecerea de la paleoliticul mijlociu la cel superior, precum şi a racordării paleoliticului românesc la cel european prin aducerea cercetărilor şi interpretărilor la standarde internaţionale. Astfel, a demonstrat existenţa aurignacianului de la Mitoc-Malu Galben, județul Botoşani, recunoscută de către comunitatea ştiinţifică internaţională.
Clasată în categoria Tezaur, amuleta-pandantiv a fost descoperita în Mitoc-Malu Galben, din județul Botoșani.
Piesa a fost descoperită în anul 1981 de către cercetătorul Vasile Chirica, în complexul 27 al nivelului Gravettian I (cu o vechime de 27.000-29.000 ani).
Pandantivul a fost realizat din calcar, având dimensiunile de 34x34x8 mm; diametrul perforației: 3/4 mm. Piesa este clasată Tezaur din anul 2016 și se află la Institutul de Arheologie din Iași.
Dumnezeu să îl ierte!
DESCARCĂ APLICATIA BOTOSĂNEANUL PENTRU MOBIL:
