Enigma celor 35 de miliarde de la sindicate

În jur de 3,5 milioane de lei adună anual sindicatele din Botoşani. Ce se întâmplă cu cel puţin jumătate din aceşti bani nu se prea ştie. Aproximativ 50% din cotizaţiile plătite de angajaţii din judeţ se varsă federaţiilor sindicale, iar acestea contribuie la rândul lor la bugetul confederaţiilor.


Bani adunaţi de la 20.000 de oameni
Aproape toate sindicatele de bază din Botoşani sunt, prin federaţiile lor, membre a patru confederaţii sindicale: Cartel “Alfa”, CNSLR “Frăţia”, Blocul Naţional Sindical (BNS) şi Confederaţia Sindicatelor Democratice din România (CSDR). La Botoşani se practică două metode de strângere a cotizaţiilor: ca sumă fixă, când lucrătorului i se opresc lunar aceiaşi bani drept cotizaţie (în jur de 5-6 lei) şi procentual, până la 1% din salariu. Doar o parte din bani rămân însă la sindicatele de bază, restul sunt viraţi federaţiilor şi de acolo, mai departe, confederaţiilor. Peste 20.000 de botoşăneni sunt membri de sindicat, ceea ce înseamnă că anual se adună din cotizaţii circa 3,5 milioane de lei. Aproximativ jumătate din aceşti bani sunt viraţi conducerilor centrale ale federaţiilor şi confederaţiilor. Ce se întâmplă cu ei nu prea se ştie. “Este confidenţial, e treaba fiecărui sindicat cum cheltuie banii conform propriului statut. Pa la consiliile naţionale şi la congrese se mai prezintă cheltuielile”, a declarat Vasile Chiru, preşedintele BNS Botoşani, care a recunoscut că nici nu îndrăzneşte să îşi întrebe şefii de la Bucureşti ce fac cu banii trimişi din teritoriu. Aceasta deşi, în ciuda sumelor colectate de la Botoşani, nu i se trimit bani nici pentru chirie, utilităţi sau achiziţionarea de materiale necesare la mitinguri şi pichetări. Spre deosebire de omologii de la Cartel “Alfa” şi CNSLR “Frăţia” nu este remunerat pentru activitatea sindicală, el fiind angajat al Casei de Asigurări de Sănătate. “Ar trebui puşi pe tapet sindicaliştii scoşi din activitatea de producţie. La mine nici n-am ce avere declara:apartamentul, bicicleta, dobermanul şi motoscuterul”, a mai spus Vasile Chiru.
Membri mai mulţi, bani mai mulţi
Mai mulţi sindicalişti înseamnă şi mai mulţi bani. Cum la Botoşani Cartel “Alfa” are în jur de 10.000 de membri şi banii opriţi salariaţilor din judeţ şi care ajung la confederaţie sunt cei mai mulţi. Câţi anume sunt se poate doar aproxima fiindcă fondurile nu trec prin uniunea judeţeană de la Botoşani, ci sunt virate direct federaţiilor, iar de acolo confederaţiilor. În plus, nu s-a stabilit o sumă sau un procent pentru fiecare sindicat drept contribuţie la forurile superioare astfel încât un calcul exact este aproape imposibil de realizat. Liderul judeţean al Cartel “Alfa” crede însă că nici nu trebuie dat un raport cuiva din afară despre finanţele confederaţiei. “Sindicatul nu este o organizaţie economică, nu trebuie să dea ceva la stat decât dacă are salariaţi”, a spus Marius Oroşanu. CNSLR “Frăţia”ocupă poziţia a doua în privinţa fondurilor virate forurilor central, CSDR ocupă locul al treilea, iar BNS cel din urmă. Asta şi pentru că au mai puţini membri. “De la sindicatele afiliate noi nu încasăm la Botoşani nici un fel de contribuţie”, Gheorghe Constantinescu, preşedinte CSDR Botoşani.
Se controlează singuri
Modul în care se cheltuiesc zecile de miliade de lei vechi plecate anual de la angajaţii botoşăneni este în mare parte un mister. Şi asta pentru că nici o instituţie a statului, fie ea Curtea de Conturi, Direcţia Generală a Finanţelor Publice sau Garda Financiară, nu au atribuţii în această privinţă. “Noi avem treabă cu agenţii economici, sindicatele au un statut special”, a afirmat Corneliu Mihai, comisarul şef al Gărzii Financiare Botoşani. Liderii sindicali cred însă că nici nu ar trebui să îi controleze cineva decât în măsura în care ar desfăşura activităţi economice şi ar avea de plătit taxe au impozite la stat. “Instituţiile statului controlează la sesizare sau dacă sunt obligaţii către stat. De exemplu, dacă un sindicat are un salariat, atunci poate să vină să controleze cum îşi îndeplineşte obligaţiile de plată faţă de stat. În rest, dacă nu ar fi o sesizare de evaziune, ce treabă ar avea statul cum ne organizăm şi ne cheltuim noi banii?” a afirmat Marius Oroşanu, preşedinte Cartel “Alfa” Botoşani. Unul dintre liderii importanţi de sindicate din Botoşani, Andrei Paramanov, lucrează chiar la DGFP şi controlează agenţii economici.
Sindicalişti de meserie
Doi dintre cei patru lideri ai uniunilor judeţene sindicale sunt angajaţi ai confederaţiilor pe care le conduc. Ştefan Ţarcă şi Marius Oroşanu sunt preşedinţi plătiţi ai filialelor CNSLR „Frăţia” de la Cartel „Alfa”. Ambii câştigă lunar mai bine decât majoritatea lucrătorilor cărora le reprezintă interesele.

Liderul de la CNSLR „Frăţia” are 19 ani de când a ieşit din activitatea de producţie. El a lucrat înainte de revoluţie şi puţin timp după la „Electrocontact”, fost perlă a industriei botoşănene, după care a preluat conducerea judeţeană a confederaţiei, pe care nu a mai părăsit-o nici până astăzi. Are un salariu net de 1.360 de lei în condiţiile în care câştigul mediu net la nivel de Botoşani a fost în luna iunie de 1.046 de lei. „Sunt singurul angajat de la Botoşani”, a afirmat Ştefan Ţarcă, fost consilier judeţean PSD în perioada 2004 – 2008. Leafa îi este plătită de către conducerea centrală deoarece majoritatea cotizaţiilor achitate de membrii de sindicat de la Botoşani se varsă federaţiilor, iar din ceea ce adună pe plan local nu i-ar ajunge pentru salariu.
Preşedintele de la Cartel „Alfa” este remunerat pentru activitatea sindicală cu aproximativ 1.800 de lei pe lună. El conduce uniunea judeţeană de la înfiinţare şi până în luna ianuarie a anului trecut a fost concomitent şi liderul sindicatului „Impact” de la Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului, care avea peste 1.000 de membri. Filiala are doi angajaţi, el şi un jurist, retribuţiile ambilor fiind suportate de conducerea centrală a confederaţiei. „Teoretic, la noi la Cartel Alfa, sindicatele nu plătesc nici un leu către filială. Regula este că sindicatele achită la federaţie profesională din care fac parte, iar federaţia dă mai departe la confederaţie”, a declarat Marius Oroşanu.
Şeful de la BNS a îmbătrânit ca lider judeţean al confederaţiei. Are în subordine la Botoşani sindicate precum cele de la Oficiul Judeţean de Poştă, SC Eltrans SA, CEC Bank, Penitenciarul Botoşani, Ambulanţa şi, bineînţeles, Casa de Asigurări de Sănătate. „Conform statutului nostru, fiecare sindicat plăteşte 25% către federaţie, iar aceasta 25% către confederaţie, acesta este circuitul banului la nivel de BNS. La nivel de filială, când îşi mai aduc aminte sindicatele, mai dau cotizaţia. Este o sumă mai mult simbolică, de 10 lei pe lună ca să mai putem achita consumabilele, internetul. În rest este muncă voluntară şi patriotică”, a precizat Vasile Chiru, lider de aproape două decenii la Blocul Naţional Sindical. Spre deosebire de ceilalţi doi sus menţionaţi, el nu este remunerat pentru funcţia sindicală.
Gheorghe Constantinescu este la rândul său lider la CSDR de mai bine de un deceniu.
Sergiu BĂLĂŞCĂU