O publicaţie naţională îl acuză pe deputatul Stelică Strugaru că ar controla traficul cu tutun prin Vama Rădăuţi Prut. Jurnalul Naţional a publicat o  anchetă pe această temă. Cele mai importante pasaje le redăm mai jos.


Demersuri pentru deschiderea vămii
Comunitatea traficanţilor din Botoşani avea, la nivelul anului 2008, mare nevoie de niscai puncte de frontieră, pentru micul-mare trafic, dar şi de vameşi prietenoşi. Şi partenerii de afaceri ucraineni, dar şi cei moldoveni, aveau nevoie de fix acelaşi lucru, drept pentru care un efort transfrontalier l-a catapultat in Cameră pe nea Stelică. Mandatul său a debutat cu cererea adresată Ministrului de Interne de atunci, Dan Nica, de a deschide punct de frontieră şi birou vamal la Rădăuţi-Prut. Nica n-a fost de acord. Nu erau bani şi poate că ministrul mai avea şi nişte informaţii de la servicii, dar nea Stelică nu s-a lăsat, l-a ocolit ştrengăreşte pe Nica şi a obţinut (după ieşirea PSD de la guvernarea concubinală cu PDL) mult-dorita inaugurare a vămii de la Rădăuţi-Prut, pe 15 februarie 2010. Cu care s-a lăudat viguros in presă.
Care sunt clanurile traficaneților din nord
Clanurile traficanţilor locali – numim doar cateva: Dobrincu, Girbaci, Vicliuc şi Şalabină – au transpirat de emoţie şi, apoi, de trudă, căci lucrurile au mers ca pe roate, banul a curs ca viitura in albia Prutului, microbuzele de pe rutele Rădăuţi Prut - Darabani - Havârna - Dumeni – Dorohoi; Rădăuţi Prut - Darabani - Bajura - Oroftiana – Cristineşti; Rădăuţi Prut - Darabani - Havârna – Dorohoi se indoiau sub greutatea baxurilor, tobele de eşapament li se tarau pe şoselele pline de gropi...
Tutun de contrabandă bândut în piețele orașelor din județ
Treceau prin vamă ca prin branză, ce branza mă-sii, grănicerii moldoveni işi primeau “tradiţia” şi ziceau “bogdaproste” (“blagadariu”, in cazul vameşilor ucraineni de la punctele vecine), poliţiştii de frontieră romani, sub şefia lui Laurenţiu Ioan Butnariu şi vameşii, avandu-l ca şef pe Dan Chelaru, au făcut frontiera atat de permeabilă cat era nevoie. Pieţele centrale din Darabani, Dorohoi, Săveni şi Botoşani au devenit angrouri din care pleca spre plămanii săracilor mahoarca de trei lei pachetul. Mafia se ingrăşa, romanul fuma, bugetul slăbea.
O poveste cu împușcături
Nea Stelică se rotunjea la randu-i şi se bucura, dar bucuria nu era a lui, căci in Ucraina nişte datorii demult scadente ameninţau să se intoarcă spre creierul deputăţesc cu peste 300 m/s, aţi ghicit, viteza glontelui de Makarov. La două zile după deschiderea punctului său de frontieră, nefericită coincidenţă, soţia şi fiica unui valutist din Siret aveau să fie impuşcate mortal in casă. Mulţi datornici la ucraineni aveau să se imbolnăvească de insomnie cronică, pentru o vreme. Sursele noastre zic că şi din scaunul de deputat al lui nea Stelică avea să crească un morcov, cu rădăcina-n sus. Inţepător. Cică datoria se ridica la juma de milion de euro, iar regulile mafiei slave, ale aşa-numiţilor “vori v zakon” spun ca o asemenea datorie se pedepseşte nu prin glonţ, ci prin scurtarea cu fierăstrăul. După o vizită nepoftită la domiciliu, la sfarşitul lui 2010, nea Stelică şi-ar fi luat seama şi datoria a fost cum-necum plătită, aşa incat familia deputăţească şi-a redobandit binemeritata linişte.
Dărăbănenii au suferit caineşte cand s-a inchis pentru modernizare punctul de mic trafic de frontieră de la Racovăţ (era marfă de marfă, ducea in Ucraina, fix in buza depozitelor de ţigări mereu pline), insă de acolo a fost recuperat poliţistul de frontieră Butnaru, adus la Rădăuţi impreună cu vameşul şef Chelaru, de la Stanca-Costeşti, iar pagubele aduse comunităţii contrabandiştilor au fost astfel minimizate.
Scormoneli de la DNA
A urmat furtuna scormonelilor DNA prin vămi, in anul 2011, (din care sistemul, cum spuneam, s-a ales cu un plus de experienţă) urmată de organizarea concursurilor pentru ocuparea posturilor de conducere. Cu sprijinul competent al lui nea Stelică, care le-a acordat meditaţii atat pe plan local, la Botşeni, cat şI la IaşI şI la Bucureşti, dumnealor, Butnaru şi Chelaru, au caştigat concursurile, rămanand să-şI desfăşoare corespunzător activitatea, in beneficiul obştesc, pană in zilele noastre. Cată pace şI bunăstare s-a aşternut in lumea iubitorilor de mahorcă de pe meleagurile botoşenene… O unitate de măsură a prosperităţii ar putea fi chiar nunta ca-n poveşti a fiului deputatului Stelică, angajat la acea vreme chiar la cabinetul parlamentar al lui tat-su, motiv de vanzoleală mai curand gălăgioasă decat eficientă la ANI. Incompatibilitatea a pricinuit tevatura, să fim inţeleşi, nu cununia. Nunta a starnit doar agitaţia contribuabililor locali la bugetul deputăţesc, pentru că, in calitate de cuscru, nea Stelică a intrat oficial in familia tutunarilor, a mahorcarilor, a vanzătorilor de cancer pulmonar ieftin şI neimpozitat.
Nuntă cu licori de contrabandă
Frumoasă a mai fost nunta de la restaurantul lui nea Stelică din Darabani, in ziua de 30 iulie 2011, Se poate s-o fi eclipsat doar cununia fiului lui Cătălin Flutur, primarele Botoşanilor şi vărul lui Gheorghe Flutur, ţinută in aceeaşi zi. Vant de prosperitate adie şi in prezent in ograda deputatului. Fiecare intalnire cu “puiuţii” săi din vamă, Butnaru şi Chelaru, in sălaşuri haiduceşti din Dorohoi şi Cristineşti, la o degustare de coniac “Kvint” sau “Belii Aist”, licori de contrabandă, de cea mai bună calitate, din Transnistria, e rodnică. Nea Stelică face bilanţul şi culege mierea ce i se cuvine, căci nu degeaba a trudit ca un albinoi. După cum mărturisesc camerele de supraveghere ale unor cazinouri din Capitală, albinoiul risipeşte din prea-plinul de nectar şi in aceste stabilimente, dar şi in altele cărora nu le pronunţăm numele, că e om respectabil şi maine-poimaine devine bunic... şi nu se cade.
Pana la publicarea materialului, deputatul Strugaru nu si-a prezentat punctul de vedere asupra celor expuse.
CITEŞTE ŞI:
 Deputat PDL de Botoșani – proces la Curtea Supremă pentru conflict de interese