Finanţist cu salariu de peste 1.000 euro la Truşeşti

Nababii de la stat cu salarii consistente ies la iveală şi din rîndul finanţiştilor. Angajaţii statului care se ocupă cu colectarea banilor de la populaţie, beneficiază de salarii nu tocmai de lepădat. Şi dacă la nivel de municipiu, unde numărul populaţiei şi a agenţilor economici este unul semnificativ, aceste venituri s-a justifica oarecum, în schimb la Truşeşti se exemplu, un şef al administraţiei financiare din localitate, beneficiază de un venit lunar de 6.127 de lei. Salariul său îl depăşeşte chiar şi pe cel al directorului executiv al Direcţiei Generale de Finanţe Publice Botoşani.
În urma obligativităţii prin lege de a-şi face publice veniturile salariale pe care le realizează şi angajaţii din instituţiile subordonate Ministerului Finanţelor Publice au făcut acest lucru, pe pagina web a ministerului de resort. Astfel, veniturile finanţiştilor botoşăneni pot fi văzute pe următorul link https://discutii.mfinante.ro/static/10/Mfp/salarii/Venit_aprilie2010_BT.pdf.
Culmea este faptul că, pe vremuri de criză cînd sunt tăiate indemnizaţiile şomerilor sau ale mamelor, există şi bugetari care beneficiază de salarii nu tocmai de lepădat şi care, îşi desfăşoară activitatea de localităţi uitate de lume, unde economia este aproape inexistentă iar locurile de muncă lipsesc aproape cu desăvîrşire. De exemplu, la Administraţia Financiară din Truşeşti, şeful acestei structuri a avut pe luna aprilie venituri de 6.127 din care 2.059 este salariu de bază, iar diferenţa de 4.068 de lei, adică alte două salarii, provine din stimulente. Unitatea numără nouă angajaţi, a căror salarii nu coboară sub nivelul sumei de 1.900 de lei. Media veniturilor salariale a acestora este de 900 de lei, însă grosul este acordat prin stimulentele care depăşesc suma de 1.000 de lei. Aceeaşi situaţie se regăseşte şi la AF din urbea Săveni unde un şef birou treapta 1, a primit un salariu de nici mai mult nici mai puţin de 7.529 de lei, din care salariul de bază de 2.058 de lei şi bineînţeles stimulente în valoare de 5.471 de lei. Un alt şef al AF din Darabani de exemplu a realizat venituri de 6.140 de lei pe luna aprilie a acestui an. Veniturile acestor angajaţi sunt îngoşate de stimulente, care sunt acordate potrivit conducerii DJFP prin îndeplinirea indicatorilor de performanţă. „În funcţie de raportul pe care l-au avut în colectarea creanţelor, şeful structurii din teritoriu repartizează oamenilor. Eu le dau un fond global, le dau numai la şefii de administraţii şi la directori, iar şeful îşi notează sumele care revin fiecărui angajat în funcţie de aportul avut în colectarea creanţelor şi constituirea fondului de stimulente în luna respectivă şi ei după aia direcţionează”, a declarat Radu Ţurcanu, directorul executiv al DJFP Botoşani. De menţionat este faptul că, de exemplu la Darabani numărul agenţilor economici este de puţin peste 500, în timp ce Truşeştiul de exemplu numără aproximativ 800 de salariaţi, mare parte din aceştia provenind din societăţi mici.
Angajaţii din judeţ îl bat la salarii pe şeful mare de la Botoşani
Potrivit aceloraşi date publicate pe site-ul ministerului finanţelor, directorul executiv al Direcţiei de Finanţe Botoşani este depăşit la salariu de mulţi dintre subalternii săi. Radu Ţurcanu a realizat venituri salariale pe luna aprilie în cuantum total de 5.429 de lei, din care 2.483 salariul de bază, iar diferenţa de 2.946 din stimulente. Un director adjunct a realizat venituri de 4.659, constituite din salariul de bază de 2.065 lei plus diferenţa din alte surse de 2.594 de lei. Însă chiar şi în cadrul DJFP Botoşani, unii dintre angajaţi depăşesc salariilor şefilor. Un exemplu ar fi un şef serviciu treapta 2 care a realizat venituri de 7.0237 de lei ( 2.058-4.979), sau un consilier superior treapta 1, grad 5 cu un salariu de 5.054 de lei (1.687-3.367). Salariile acestor angajate sunt acordate conform legislaţiei în vigoare, după cum susţine conducerea acestei instituţii. „Fiecare din structurile funcţionale ale DJFP pînă la cea mai mică entitate au indicatori de performanţă. Avem şefi de birou, şefi de servicii sau funcţionari publici de execuţie, eu la nivel de Direcţie Generală am competenţă să acord pînă la maxim două salarii, iar pentru diferenţă acolo unde sunt cazuri şi au fost unde s-a realizat 106%, la programul de colectare, deci pentru diferenţă cer aprobare ministerului. Ei şi-au rezolvat atribuţiunile de serviciu şi din acest motiv au fost stimulaţi”, a mai declarat Radu Ţurcanu, făcînd referire la veniturile angajaţilor. Şeful instituţiei a mai declarat că, au fost puţine cazuri în care angajaţii au beneficiat de stimulente puţin peste media acordată de ANAF. Totodată, Radu Ţurcanu nu a comentat aspectul prin care o serie din subalternii săi primesc salarii mai mari. „Asta să îl întrebaţi pe ministru şi pe preşedintele ANAF-ului, pentru că în condiţiile în care eu întotdeauna am căutat să stimulez activitatea unui coleg de serviciu şi nu să îl subapreciez. Probabil mă subapreciază pe mine ministerul şi ANAF-ul şi nu numai pe mine ci pe toţi directorii din ţară, că nu cred că am colegi care să fie aşa de gratulaţi de conducerea ministerului cu stimulente mai mari decît am avut eu”, a mai spus Radu Ţurcanu.
Nu sunt ocoliţi de stimulente nici îngrijitorii sau şoferii
Pe lîngă şefii de servicii, consilierii, inspectorii sau referenţii care lucrează la Direcţia de Finanţe, beneficiază de stimulente şi şoferii sau îngrijitorii. De exemplu, un şofer II, grad 5 a avut un salariu de 1.675 de lei din care 833 de lei salariu de bază iar 842 alte venituri. De asemenea, un îngrijitor grad 4 a realizat pe luna aprilie venituri de 1.169 de lei, din care 608 salariul, iar diferenţa de 561 stimulente.
Gabriela ERDIC