În anul 1995, un proiect, ce viza construirea unui pod între localităţile Zamostea (Suceava) şi Talpa (Botoşani), a fost început. Lucrările au fost începute de mai bine de 20 de ani, însă acestea nu au fost terminate nici până în prezent.
La podul dintre Zamostea şi Talpa nu s-a mai mişcat un ac încă din anul 2004. O tentativă de încercare a reluării lucrărilor a avut loc în anul 2011, după ce autorităţile sucevene au făcut o expertiză la podul de la Talpa şi au descoperit că există nevoie de o reproiectare, deoarece de-a lungul timpului podul a suferit mai multe modificări.
În anul 2014, Consiliul Judeţean Suceava a alocat suma de 1,5 milioane de lei pentru podul de peste râul Siret, însă cum vecinii din judeţul Botoşani nu au contribuit cu nici un leu, banii au fost redistribuiţi pentru acoperirea TVA pentru dotările realizate la Aeroportul „Ştefan cel Mare” de la Salcea şi suplimentarea fondurilor necesare pentru modernizarea drumului judeţean 208 S, din localitatea Probota şi până la limita cu judeţul Iaşi.
„Lucrările de la pod au început în anul 1995, executant fiind Cominco. Consiliul Judeţean Botoşani urma să realizeze 52% din proiect, în timp ce Consiliul Judeţean Suceava – 48%. În 2004, lucrările s-au sistat din cauze politice, iar până în prezent nu s-a mai realizat nimic. Până atunci s-au ridicat pilonii de susţinere ai podului şi mai urmau să fie montate grinzile, ce fuseseră aduse în zonă. În urma inundaţiilor din 2010, circa 80 – 90 % din grinzi au fost distruse, iar din grija cetăţenilor s-a tăiat şi fierul de pe acestea, abia dacă mai sunt patru grinzi bune de folosit”, a explicat primarul din comuna Zamostea, Vasile Haliuc.
Un pod între Zamostea şi Talpa a mai funcţionat până în perioada celui de-Al Doilea Război Mondial, când un localnic l-a distrus pentru că îi era frică să nu ajung ruşii la Zamostea. La sfârşitul războiului, un pod de lemn a fost construit, însă şi acesta a dispărut în anul 1968. Finalizarea podului dintre Zamostea şi Talpa ar fi utilă deoarece în prezent există un pod în localitatea Vârfu Câmpului, ce face legătura între Suceava şi Botoşani, iar în cazul unui dezastru, legătura dintre cele două judeţe ar fi ruptă în totalitate în zona respectivă.
„Din păcate, este o lipsă de reacţie a colegilor din Botoşani. Şi în mandatul trecut al meu (2008 – 2012 – n.r.) a fost aceeaşi atitudine, vom vedea ce facem. Adică ne înţelegem cu Ucraina, facem proiecte transfrontaliere şi nu putem termina un pod care rămâne un simbol al neputinţei între Suceava şi Botoşani”, a declarat preşedintele Consiliului Judeţean Suceava, Gheorghe Flutur.
În aceste condiţii, este greu de crezut că acest pod va fi finalizat în anii ce vor urma, dacă nu va exista o anumită colaborare între cele două consilii judeţene. Poate că conducătorii celor două judeţe vecine ar trebuie să ia lecţii de la localnicii din comuna suceveană Arbore, care au reuşit în februarie 2009 să ridice un pod în mai puţin de o zi, după ce inundaţiile l-au distrus pe cel vechi.(Sursa: Adevărul)
