O reîmproprietărire cu fond forestier efectuată în 2006 încă provoacă mari probleme directorului de la acea dată al Direcţiei Silvice Botoşani. Pădurea a fost răscumpărată de instituţie în 2007, la un preţ care la acea dată bătea spre un milion de dolari. După ani şi ani de anchete şi procese, nici până astăzi nu s-a stabilit dacă tot ce s-a întâmplat în urmă cu mai bine de zece ani a fost sau nu legal.
Ceea ce trăiește Mihai Axinte este greu de suportat pentru orice om, indiferent dacă ar avea sau nu probleme cardiace. Recent, fostul director director al Direcţiei Silvice a suferit un infarct după nouă ani de zile în care a fost ținta unor anchete ale Inspectoratului de Poliţie Judeţean Botoşani şi DNA Suceava care s-au finalizat cu trimiterea în judecată.
Mihai Axinte ar fi trebuit să ajungă marţi la proces, la Tribunalul Botoșani, însă starea de sănătate nu i-a permis acest lucru.
Mihai Axinte a devenit ținta unei anchete penale a DNA Suceava după ce ar fi fost făcut răspunzător de faptul că statul a cedat o suprafață de 350 de hectare de pădure din zona comunei Dobîrceni unui cetățean german pe nume Bellu Mathias Alexander.
Ulterior, această proprietate a fost răscumpărată de Direcția Silvică Botoșani contra sumei de 2,41 milioane de lei, cu avizul Regiei Naționale a Pădurilor (RNP).
În 2015, Mihai Axinte a fost trimis în judecată de procurorii DNA pentru abuz în serviciu cu consecințe deosebit de grave, în formă continuată. A fost achitat în anul 2016 de Tribunalul Botoșani, însă decizia a fost contestată la Curtea de Apel, unde magistrații suceveni au dispus rejudecarea dosarului.
De la zero.
Și astfel, procesul a fost reluat la Tribunalul Botoșani.
Marţi, la unul dintre termenele stabilite, a fost audiat un singur martor, venit de la mare distanță și anume Theodor Cătălin Nicolescu, avocat din Pitești.
La momentul tranzacției mai sus menționată avea calitatea de vicepreședinte al Autorității Naționale de Restituire a Proprietăților (ANRP).
Acest martor, de-a lungul celor nouă ani a fost audiat deja de trei ori. Ajuns pe 8 mai la Tribunalul Botoșani, a arătat că nu îl cunoaște pe fostul director al Direcției Silvice Botoșani, însă l-a identificat la unul dintre termenele din proces.
Avocatul Theodor Cătălin Nicolescu a arătat că până în iulie 2007 se puteau efectua reconstituiri ale dreptului de proprietate pentru cetățenii străini. Ulterior acestei date, Curtea Constituțională a României (CCR) a venit cu o nouă reglementare care interzicea acest lucru.
„După această dată s-a adus la cunoștința comisiilor județene (prefecturilor n.r.) faptul că ANRP își schimbă punctul de vedere”,
Theodor Cătălin Nicolescu, avocat.
Mai departe, avocatul explică judecătorului faptul că această comisie județeană care-l are președinte de drept pe prefect, are puterea de decizie cu rol de act administrativ, indiferent care este poziția ANRP.
Și că au existat cazuri în care un membru al unei comisii locale, adică un director de direcție silvică, a fost sancționat pentru că a refuzat să semneze o astfel de decizie adoptată de comisia județeană de fond funciar.
Ori, în cazul lui Mihai Axinte, anchetatorii tocmai asta i-au reproșat și anume refuzul de a ataca două hotărâri ale Comisiei Județene de aplicare a legilor fondului funciar Botoșani și un titlu de proprietate.
Avocatul fostului director, fost decan al Baroului Botoșani, Vasile Brânză, oferă un exemplu similar, în care Direcția Silvică a atacat o serie de acte, însă instanța a decis că nu are calitate procesuală.
Și că, tocmai aceste acte administrative ar fi trebuit să fie atacate de alți factori, cum ar fi prefectul, în calitatea sa de președinte al comisiei județene sau ANRP.
La scurt timp după tranzacţie, la sesizarea Curţii de Conturi, Regia Națională a Pădurilor (RNP) a trimis un corp de control la Botoşani, care s-a soldat cu sancționarea administrativă a directorului Mihai Axinte pentru refuzul de a ataca deciziile. Aceasta cu toate că achiziţionarea pădurii fusese aprobată de RNP. Raportul a fost contestat în instanță, iar Mihai Axinte a obținut câștig de cauză tocmai la Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ).
„De ce este îndoială rezonabilă? Pentru că însăși ÎCCJ a statuat irevocabil că refuzul lui de a ataca a fost corect (...). El nu poate fi sancționat decât pentru neîndeplinirea obligațiilor de serviciu”,
Vasile Brânză, avocat Baroul Botoșani.
Mai mult decât atât, odată transmisă circulara cu privire la decizia CCR de a se suspenda reconstituirea dreptului de proprietate asupra cetățenilor străini, de care RNP avea cunoștință, aceeași regie a alocat bani pentru răscumpărarea terenului de la Bellu Mathias Alexander.
Însă în proces, unicul inculpat este Mihai Axinte.
Care după nouă ani de presiune, audieri penale, bunuri sechestrate, suferă un infarct, iar starea de sănătate se deteriorează tot mai mult.
„Directorul Direcției Silvice se ocupă de împăduriri, de furturi din păduri, el gestionează activitatea în atâtea ocoale silvice. Este trimis în judecată de parcă nu avea decât problema aceasta și trebuia să se ocupe exclusiv. Dar nu este jurist”,
Vasile Brânză, avocat Baroul Botoșani
Fostul director de la Direcția Silvică nu ar fi fost informat de către compartimentul juridic al instituţiei despre decizia CCR, iar necunoașterea unei dispoziții dintr-o lege nepenală produce efectul exonerării de răspundere, potrivit avocatului său.
„Are libertatea de conștiință profesională. Ce înseamnă asta? Libertatea de a aproba niște opinii, convingeri în activitatea profesională și să emit act administrativ. Sau să refuz act administrativ. Poate să răspundă administrativ, profesional, dar nu penal. Am transformat țara asta într-o țară de ticăloși. Și nu este adevărat. Dacă se demonstrează că distinsul meu coleg a băgat mâna, a primit de la Mathias o liră, atunci aveam o faptă de corupție”,
mai spune avocatul său.
Mihai Axinte nu a putut fi prezent în sala de judecată pentru a se apăra în proces, la termenul din 8 mai. Instanța a fost informată cu privire la starea sa de sănătate, el fiind în prezent în curs de recuperare medicală. Iar avocatul său susține că ar refuza orice funcție publică, oricât de bine remunerată, i s-ar oferi pe motiv că în prezent funcționarii publici nu sunt protejați de lege în momentul în care își pun semnătura pe un act administrativ.
DESCARCĂ APLICAŢIA BOTOŞĂNEANUL PENTRU MOBIL:
Intervenție la lăsarea nopții, muncitorii de la Apă au remediat avaria
Redacția Botoșăneanul
Nov 16, 2024
Mizerie găsită de comisarii de la Garda de Mediu la Dorohoi
Redacția Botoșăneanul
Nov 16, 2024
ANUNȚ Primăria Botoșani privind termenul de plată a taxei de salubritate
Redacția Botoșăneanul
Nov 16, 2024
S-a spart gașca: Tineri gălăgioși „împrăștiați” de Poliția Locală
Redacția Botoșăneanul
Nov 16, 2024
Redacția Botoșăneanul
Nov 16, 2024