Arhitectura austriacă a sălilor de aşteptare şi peroanele năpădite de fumul locomotivelor au fost admirate de la geamul vagoanelor de George Călinescu, Mihai Eminescu şi chiar regele Ferdinand, venit în vizită la bunul său prieten boierul Moscovici.
Ridicată de austrieci la sfârşitul secolul al XIX-lea, gara din Botoşani a cunoscut ”Epoca de Aur” cu marfare şi trenuri pline de navetişti şi apoi ruina democraţiei.
Astăzi, tot europenii încearcă să o readucă la gloria de odinioară, la gloria pe care au cunoscut-o Eminescu, Călinescu, Enescu şi regele Ferdinand.
Povestea este relatată pe pagina Botoșani – Atracții și trasee turistice. Așa aflăm că, după ce afacerea Stussberg dăduse României primele căi ferate cu legătură Iaşi-Bucureşti, Botoşaniul a venit imediat în calea progresului. O firmă austriacă s-a ocupat de acest lucru după marele război de independenţă. Gara din Botoşani împreună cu ruta de 44 de kilometri, Botoşani-Vereşti, a fost finalizată la 1 noiembrie 1871 de concernul austriac Victor von Offenheim. Iar stilul vienezilor şi-a pus amprenta pe tot ce înseamnă arhitectură publică în gara botoşăneană.
De la capitelurile peronului, până la detaliile arhitecturale ale clădirilor funcţionăreşti şi a sălilor de aşteptare. Era a treia gară din ţară şi deservea unui târg aflat în plină efervescenţă economică şi culturală. Proiectul tehnic a fost realizat de un român, iar austriecii au fost cu arhitectura. Este vorba de matematicianul si fizicianul Elie Radu. Acesta a plecat în străinătate cu primul tren care a tranzitat către Iaşi această ruta, plecând din gara Botoşani în anul 1872. Şi după el, multe personalităţi au călcat pe peroanele gării din Botoşani.
Marele critic literar George Călinescu şi-a legat primele amintiri de gara din Botoşani. Fiu de impegat, George Călinescu a copilărit în gara construită de austrieci pentru târgul Botoşanilor. S-a jucat şi a învăţat în sălile de aşteptare şi pe peroane. Când a intrat, însă, la liceu s-a mutat cu familia la Iaşi.
S-a mai întors, cu drag, în târgul Botoşanilor pentru a vedea gara, locul copiăriei sale. Tot în această gară au poposit, către sfârşitul vieţii, poetul Mihai Eminescu, în repetate rânduri de la Iaşi şi Bucureşti care îşi vizita sora, pe Harieta. Şi cu trenul a plecat şi nu s-a mai întors niciodată pe plaiurile botoşănene.
Tot în această gară, boierul Ciomac îşi aştepta prietenul, pe George Enescu, pentru a cânta la teatrul nou înfiinţat de negustorii şi boierii botoşăneni. In gara din Botoşani, se spune că ar fi ajuns tot cu trenul în civil şi incognito regele Ferdinand I care ar fi venit la prietenul său, negustorul Boris Moscovici de la Botoşani.
(Foto și text: Botoșani - Atracții și trasee turistice)
DESCARCĂ APLICATIA BOTOSĂNEANUL PENTRU MOBIL:
