Artista se află în centrul unei controverse care a stârnit mii de reacții în spațiul public, după ce a declarat într-un interviu că George Enescu, Ciprian Porumbescu şi Maria Tănase sunt legende „exagerate” formate în România.
Soprana Angela Gheorghiu susţine: „A fost o luptă continuă în Conservatorul care se numea şi… pardon, asta trebuie să spun, se numea Ciprian Porumbescu. Cine a fost Ciprian Porumbescu? Un compozitor care a scris puţine lucruri… Aici este o problemă în România”.
Artista face, într-un interviu publicat de contributors.ro, aprecieri controversate cu privire la compozitorii George Enescu și Ciprian Porumbescu:
”O problemă cu George Enescu, cu Ciprian Porumbescu… Nimeni nu vrea să afle cine au fost oamenii aceştia. Ciprian Porumbescu a fost un compozitor ce se afla la începutul carierei, a compus o operetă românească. Muzica sa nu este de mare valoare, comparativ cu mulţi alţi compozitori români. Bietul de el nici n-a avut timp pentru că a murit tânăr din cauza tuberculozei. După aceea am început să auzim despre George Enescu”.
„Eu, în 30 de ani, nu am descoperit nicio sală importanta în care George Enescu să fi cântat. Unde a cântat? Vă imaginaţi în perioada în care George Enescu a cântat la vioară ce artişti mari erau atunci pe planetă? Vă puteţi imagina? În România s-au creat false legende. De exemplu, nu se vorbeşte de Dinu Lipatti, de Clara Haskil, adică artişti care contează pe plan mondial, care contează cu adevărat”.
Ea consideră că „unul dintre cei mai mari artişti români, care au făcut o adevărată carieră, este Radu Lupu. Şi Clara Haskil. Dinu Lipatti a trăit mai puţin, n-a avut posibilitatea unei cariere mari. Ideea este că sunt alte nume despre care România nu ştie – vorbesc de criticii din România, care serveau partidul, cei care au studiat muzicologia, cei care s-au ocupat de muzică. Ei nu au avut până astăzi curiozitatea şi dorinţa să vadă cine este într-adevăr un adevărat mare compozitor. Pentru că sunt compozitori din România care au lucrări mai importante decât George Enescu”.
Soprana a dat trei exemple: Nicolae Bretan, „care a scris opere absolut superbe”, Pascal Bentoiu, „care a trăit în România şi ţin minte că operele lui chiar se cântau la Operă - a scris un «Hamlet» foarte bun”, şi Paul Constantinescu.
„Lucrările lor trebuie studiate şi arătate şi explicate în primul rând profesioniştilor pentru a explica mai departe publicului adevăraţii şi adevărata faţă si a istoriei muzicii”.
Legendele care s-au format în România sunt „exagerate”, susține Angela Gheorghiu.
„S-au construit false legende comandate. Sunt nume şi istorii construite. Nu poţi să spui că Maria Tănase cânta la New York, dacă ea a cântat printre mese. Este adevărat. A cântat, într-o expoziţie probabil internaţională din moment ce i-a invitat şi pe români acolo. Oamenii stăteau la mese şi ea a cântat printre acei oameni. Dar trebuie înţeleasă nuanţa pe care eu vreau să o arăt. Toate lucrările de început ale lui Enescu sunt de fapt muzică populară românească orchestrată. Vladimir Cosma a facut la fel pentru muzica filmelor, în Franţa. Mă înţelegeţi ce vreau să zic? Lucrările cu adevărat ale lui Enescu sunt doar acelea care sunt foarte moderne şi foarte speciale în stilul muzicii franţuzesti al epocii sale. Foarte, foarte interesante, e adevărat. La început şi eu credeam în aceste legende. Dar apoi am trăit în lumea adevărată, aceea în care este socotit omul de valoare, omul care poate demonstra de-a lungul anilor cu exactitate la ce nivel este. Şi cine este. În toată lumea există treaba asta. Minus România. În România, am învăţat o falsă istorie muzicii, fabricată şi comandată. Din păcate”.
DESCARCĂ APLICATIA BOTOSĂNEANUL PENTRU MOBIL:
