PSD vine cu o versiune care se bate cap în cap cu realitatea pe tema reformei pensiilor speciale.
PSD caută vinovații pentru neincluderea unora dintre pensiile speciale în PNRR, deși ele fie nu mai existau sau nici măcar nu intraseră în plată.
„Raportul Băncii Mondiale la care faceți referire e în toată presa și l-am trimis și la Senat. unde este acum proiectul de lege. În textul PNRR, avizat de domnul ministru Ghinea (n.r – ministru al Fondurilor Europene în perioada ianuarie-septembrie 2021, din partea USR), se menționează clar cele 6 categorii de pensii vizate de această reformă, între care nu se regăsesc nici aleșii locali, nici parlamentarii. Dumneavoastră i-ați omis, nu altcineva”, a declarat ministrul Muncii, Marius Budăi, de la tribuna Parlamentului.
Demnitarul încerca să se apere pentru tergiversarea reformei pensiilor speciale.
Însă dincolo de aruncarea responsabilității în altă parte pentru cele două categorii de pensii speciale, declarația ministrului, responsabil direct de reformă, contrazice realitatea, potrivit stiripesurse.ro.
În perioada în care era pregătit PNRR-ul, pensiile speciale ale parlamentarilor erau eliminate (din februarie 2021), deci nu aveau de ce să fie incluse în PNRR. CCR a decis neconstituționalitatea eliminării acestora abia în mai 2022, iar reintrarea în plată a avut loc în iunie 2022.
Legat de pensiile pentru aleșii locali, acestea au fost înființate de PSD, prin Guvernul Dăncilă, în 2019, fiind una din prevederile Codului Administrativ, adoptat prin OUG, pentru a evita atacarea la CCR. Dar ele nu au fost niciodată puse în plată, fiind amânate de guverne în fiecare an, deci nici acestea nu aveau de ce să fie incluse în PNRR.
Mișcarea avea loc după ce, în 2018, Parlamentul mai adoptase o lege privind Codul Administrativ, de care responsabil a fost chiar Marcel Ciolacu (președinte al Comisiei speciale comune pentru Codul Administrativ), dar CCR a declarat proiectul neconstituțional.
Și Marcel Ciolacu a intervenit pe problematica reformei pensiilor speciale, subliniind că e prioritatea numărul unu a sa și a colegilor. Însă e o prioritate care a depășit cu mult calendarul din PNRR, adică trecerea de Parlament la 31 decembrie 2022.
„Nu pot să accept ca pensiile militarilor să fie considerate pensii speciale”, a mai punctat Ciolacu.
Însă în PNRR aceste pensii nu sunt menționate ca „pensii speciale”, ci „pensii ocupaționale”. Inclusiv formularea e vagă, iar în documentul depus sunt menționate șase categorii de pensii speciale: corpul diplomatic și consular, funcționarii publici parlamentari, personalul aeronautic civil navigant profesionist din aviația civilă, procurori și judecători, personalul auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor și foști salariați ai Curții de Conturi.
În forma trimisă de Budăi Parlamentului, proiectul de lege nu afectează aproape deloc veniturile militarilor, fiind schimbată doar perioada de raportare a bazei de calcul, adică va fi luată în calcul media soldelor/salariilor lunare brute realizate în 12 luni consecutive, din ultimii 5 ani de activitate, nu 6 luni consecutive, cum e acum.
Din punct de vedere tehnic, proiectul privind pensiile speciale e în continuare la comisiile specialitate din Senat, fiind așteptat atât avizul de la Comisia de buget-finanțe, dar și raportul de la trei comisii: Muncă, Juridică, Apărare.
