Industria alimentară câștigă anual milioane de euro din produsele vândute pentru copii. Dar în ambalajele atrăgătoare se poate ascunde același conținut ridicat de substanțe chimice alimentare, acuză organizațiile de protecția consumatorului.
Industria se apără și spune că alimentele adresate în special copiilor au mai puțini aditivi și sare și mai multă carne. În lipsa unei reglementări ferme, fiecare producător face însa ce vrea.Produsele promovate în aşa fel încât părinţii să le cumpere pentru copiii lor, au de cele mai multe ori acelaşi nivel de nitriţi şi polifosfați ca şi alimentele pentru cei mari. Indiferent că vorbim de şuncă, brânză topită sau crenvurști.
O echipă de la Inspectorul Pro de la Pro tv a testat - la Institutul pentru Cercetări Alimentare - mai multe sortimente de mezeluri şi brânzeturi dedicate copiilor.
Ambalajele atractive, care fac cu ochiul părinţilor, nu au putut ascunde conţinutul de aditivi şi substanţe chimice alimentare. Chiar dacă măsurătorile au ieşit în limite normale, părinţii trebuie să ştie ce pun în sanvişul copiilor.
La şuncă, rezultatele analizelor arată o cantitate de nitriţi de 1 mg la 100 de grame de produs. Iar la crenvurști, 6 mg de nitriţi la o sută de grame de crenvurști de pui. Polifosfații - adică sărurile de fosfor folosite ca emulsii în brânza topită - au ieşit cu valori foarte apropiate de nivelul maxim admis de regulamentul European 1333.
Alexandru Cîrîc, directorul Institutului pentru Cercetări Alimentare: “La partea de brânzeturi topite, ele au declarat pe etichetă polifosfați, însă ne apropiem foarte mult de limita legală.”
Reporter: Care e?
Alexandru Cîrîc: Limită e 20.000 .... şi noi avem la unul 17.900, 18.900.
Reporter: De ce se duc până la limita superioară cu aditivii?
Alexandru Cîrîc: Cu cât pui mai mult cu atât emulsionezi mai bine, cu atât se reţine mai multă apă, cu cât reţii mai multă apă şi ai o emulsie mai bună cu atât cumpărătorul va plăti mai multă apă, mai puţină proteină, mai puţină brânză.
Realitate, confirmată de altfel, şi de preşedintele patronatelor din industria laptelui.
Dorin Cojocaru, Asociația April: Şi sunt puse şi la nivel de sub 1 metru să vadă numai copilul, să nu vadă părintele.
Reporter: Cine ar trebui să intervină?
Dorin Cojocaru: Consider că statul trebuie să mă protejeze, iar ANPC-ul să monitorizeze.
Asociaţia pentru Protecţia Consumatorilor Infocons susţine că industria alimentară ne vinde iluzii.
Sorin Mierlea, Infocons: Să nu avem senzaţia sau iluzia că în momentul în care discutăm despre un produs pentru copii este poate mai bun sau mai sănătos decât un produs decât din cealaltă zona de raft, până la urmă e o zonă de marketing destul de activă în ultima perioadă .
Şi atunci ce e de făcut? Reglementări care să impună limite mai mici, de aditivi şi polifosfati pentru copii, nu există, Dar legislaţie, care se combată publicitatea înşelătoare, există şi e bine definită.
Potrivit regulamentului european 1169 - privind informarea consumatorilor - operatorii din sectorul alimentar NU au voie să inducă în eroare cumpărătorul, prin prezentare, descriere sau imagine. Ori acest lucru se întâmplă frecvent - pretinde INFOCONS.
Sorin Mierlea: De fiecare dată vom auzi acest lucru suntem în legalitate, în conformitate cu legislaţia naţională şi europeană şi te ai aştepta la un conţinut redus la jumătate.
Iată cum comentează acuzaţiile Reprezentanţii Asociaţiei Române a Cărnii.
Radu Timiş – Asociaţia Română a cărnii: Este o piaţă extrem de specializată în care aceste produse au un număr redus de adtivi , 1, 2 sau chiar deloc şi procent ridicat de carne minim 70-80 la sută . Te uiţi la procentul de carne, te uiţi la cât aditivi are şi atunci îţi dai seama dac ae un produs sănătos sau nu , nu e legiferat acest lucru exact
Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorului ar trebui să sancţioneze prompt firmele care înşeală consumatorul. Anul trecut, de exemplu, în laboratorul Larex din Bucureşti au fost aduse la verificat, 300 de mezeluri, din toate categoriile, copii şi adulţi. Unele nu aveau niciun pic de carne.
Anca Gavril, laborator Larex: Pe etichetă deşi e declarant parizer cu pasăre şi orice om se aşteaptă să aibă măcar carne de pasăre, la ingredient avem carne de pasăre separate mecanic, piele de pasăre, sorici.
Reporterii au încercat să lămureasca lipsa de implicare a ANPC , dar s-au lovit de programul scurt al funcţionarilor publici, după cum rezultă şi din precizările consilierului preşedintelui ANPC.
Florin Georgescu, consilier al preşedintelui ANPC: E vineri, doamnă, e program scurt şi nu mai e nimeni. Mai sunt dar sunt plecaţi la Guvern.
Într-un email, trimis ulterior, reprezentanţii ANPC au precizat că problemele semnalate de noi ar intra în competentele ministerului sănătăţii. Şi ne-au înşirat o listă întreagă de ordine de ministru şi legi care reglementează alimentaţia sugarilor şi a produselor care se vând în şcoli. Problema ridicată de noi este însă altă şi vizează aspecte de marketing care ţin de regulamentul european 1169 privind informarea consumatorilor cu privire la produsele alimentare. Adică fix legea care guvernează întreaga existenţă a ANPC.
Aşadar, autorităţile NU se implică! Industria alimentară invoca legalitatea! Cumpărătorii NU citesc eticheta! Nu mai rămâne decât să sperăm că cineva va gândi norme - care să protejeze sănătatea copiilor, în lipsa responsabilităţii generale.
Alexandru Cîrîc: Concluzia este că: fie copilul consumă produse pentru copii, fie copilul consumă un produs uzual de pe piaţa. Este acelaşi lucru, diferenţa este doar în preţul plătit.
Industria alimentară lucrează în prezent cu 300 de aditivi autorizaţi: acidifianţi, emulgatori, arome, potentiatori , gume şi prafuri. Potrivit cercetărilor, un om ajunge să consume, în medie, 2 kg de aditivi pe an. Tocmai de aceea, Uniunea Europeană şi-a propus ca până în 2020 să reevalueze toată lista de substanţe chimice alimentare.
DESCARCÃ APLICATIA BOTOSÃNEANUL PENTRU MOBIL:
