La nivelul judeţului Botoşani peste 200 de unităţi şcolare sunt în şantier, după ce au fost demarate lucrări de reabilitare şi modernizare în anii anteriori cu fonduri de la bugetul de stat şi care au fost stopate de criza financiară din 2009. Mare parte dintre aceste lucrări au început în anul 2008 printr-un program cu fonduri guvernamentale acordate prin Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului (MECTS). Însă, cum recensiunea economică a lovit din plin, bugetul de stat a ajuns la fundul sacului, iar fondurile alocate pentru reabilitarea unităţilor şcolare au fost stopate. Toate acestea au dus la înregistrarea unor datorii către firmele de construcţii care se ridică în prezent la peste 11,5 milioane de lei  şi care plasează Botoşani într-un nefericit top al datornicilor la nivel naţional. Datorii de 11,59 milioane de lei La începutul acestui an, la nivelul judeţului Botoşani a fost centralizată situaţia privind lucrările de reabilitare începute în infrastructura educaţională, la solicitarea Inspectoratului Şcolar Judeţean (IŞJ). „Am solicitat directorilor de unităţi de învăţămînt situaţia curentă a stadiului de executare a lucrărilor şi a sumelor necesare pentru finalizare, precum şi a valorii lucrărilor executate şi facturate sau neexecutate şi nefacturate. Ttotalul sumelor necesare la nivel judeţului este de 11.595.000 de lei,din care  valori pentru lucrările executate şi facturate 6.430.000, iar pentru lucrări executate şi nefacturate diferenţa de 5.165.000”, a declarat Ada Macovei, inspector şcolar general IŞJ. Anul trecut au fost alocate de la MECTS, fie prin Inspectoratul Şcolar, fie prin administraţiile publice locale sume în valoare de 22,5 milioane de lei, însă ar mai fi nevoie de cel puţin 50 milioane de lei noi, pentru achitarea a unei părţi din datorii. „Este un moment destul de greu, ne confruntăm cu o situaţie fără precedent în judeţul Botoşani, am comunicat şi instituţiilor superioare începînd de anul trecut nivelul la care ne aflăm cu investiţiile în judeţul Botoşani pe infrastructura educaţională sunt şcoli cu clase I-IV care au investit foarte mult şi care acum la calcularea costului per elev nu se mai justifică cheltuielile şi nu vor putea fi susţinute financiar de comunităţile respective”, a mai afirmat Ada Macovei. Primăriile au rămas cu datorii uriaşe Potrivit conducerii IŞJ, cele mai mari datorii sunt înregistrate către firmele de construcţii, care au început lucrările la cele cinci campusuri şcolare din judeţ, datorii care se ridică la aproximativ 92 de milioane de lei. Practic, această sumă reprezintă necesarul pentru finalizarea acestor construcţii, care, în prezent au fost realizate în procente de pînă la 10%. Un exemplu concret ar fi campusul de la Bucecea, unde statul a alocat o sumă de doar 500.000 de lei, bani cu care s-a reuşit doar realizarea proiectului şi a avizelor necesare, fără ca lucrările să fie efectiv demarate. „Noi din totalul pe care trebuia să îl primim am avut doar circa 500.000 de lei pe care i-am plătit către firma Ascon, care a cîştigat licitaţia, după care fondurile au fost stopate, nu am reuşit să punem nici măcar fundaţia la campus”, a declarat Andron Ţimpău, primarul oraşului Bucecea. Nu acelaşi lucru s-a petrecut la campusul de la Suliţa, unde suma alocată a fost de circa 120.000 de lei, cu care s-a reuşit efectuarea unei părţi din lucrarea efectivă. „Valoarea totală a proiectului la campusul din Suliţa a fost de circa 17 milioane de lei vechi, iar lucrările trebuiau să fie finalizate în luna noiembrie a anului trecut, însă cum nu au mai fost bani, lucrările au fost stopate, noi am plătit constructorului suma de circa 120.000 de lei, după care am reziliat contractul, dar măcar am reuşit să facem o reabilitare a Şcolii de Arte şi Meserii care a presupus mai multe lucrări de extindere şi modernizare”, a declarat şi Costinel Ciubotaru, primarul comunei Suliţa. Lucrările au fost stopate şi la Săveni, unde administraţia a înregistrat datorii atît la campusul şcolar cît şi la reabilitarea unei şcoli generale. „La campus necesarul a fost de 15,7 milioane cu tot cu TVA, din care am primit în jur de 1,5 milioane. Mai avem datorii la constructori de circa 1 milion de lei, precum şi 100.000 de lei şi ceva pentru şcoala generală. Lucrările au început în 2008 şi au fost stopate anul trecut, din cauza crizei financiare, în prezent se încearcă identificarea unei surse bugetare pentru achitarea datoriilor”, a afirmat Relu Tîrzioru, primarul oraşului Săveni. Unele şcoli sau primării au fost date deja în judecată „Sunt foarte multe firme care au de încasat bani de la minister pentru lucrările pe care le-au realizat, sunt firme care sunt în imposibilitate de plată sau care pot deveni falimentare dacă nu îşi primesc banii cît de curînd, sunt deschise foarte multe şantiere”, mai spune Ada Macovei. Acesta este motivul pentru care unele administraţii publice locale au fost deja acţionate în instanţă de către firmele de construcţii pentru neplata datoriilor. „Cel puţin trei primării au fost in litigiu, este vorba despre Primăria Hlipiceni care a avut înregistrată o datorie de 50.000 de lei, dar care a fost achitată în luna decembrie a anului trecut cînd am primit nişte bani prin Hotărîre de Guvern şi cred că acţiunea a fost restrasă, apoi cred că mai era Broscăuţi”, a mai declarat Ada Macovei. O situaţie mai delicată a fost înregistrată şi la Ungureni, în satul Epureni unde s-a început reabilitarea la Şcoala Generală cu Clasele I-VIII care are în componenţă circa 200 de elevi. Aici, constructorului i s-au plătit o parte din bani, însă ulterior i s-a pierdut urma, potrivit reprezentanţilor administraţiei publice locale. „Noi am făcut un proiect pentru reabilitarea şcolii în valoare de 6 miliarde de lei, am primit 350.000 de lei şi am plătit constructorului exact pentru cît a lucrat, însă la plecare, domnul constructor a plecat cu tot cu uşi, care erau plătite şi pe care nu trebuia să le ia, acu noi nu mai reuşim să dăm de firma respectivă, este vorba despre societatea Combinatis care a cîştigat licitaţia şi cu care am avut probleme de la început, acum ar trebui să organizăm din nou licitaţie, ceea ce este aproape imposibil, în condiţiile în care nici nu reuşim să dăm de firma respectivă şi nici nu mai sunt bani”, a declarat Ilie Ivanache, primarul comunei Ungureni. Acesta a mai declarat că, în cazul în care se va decide comasarea unor unităţi şcolare cu efective mici de elevi, în Ungureni, practic nu ar mai exista o altă unitate şcolară care să poată face faţă numărului mare de elevi. Gabriela ERDIC