Probabil că niciodată în istoria recentă a României ochii întregi ţări nu au fost aţintiţi asupra Botoşanilor ca în acest zile. S-a mai întîmplat în perioada inundaţiilor, numai că atunci erau şi alte zone din ţară cu mari probleme.
Dacă economic, politic şi administrativ această parte a ţării n-a prea reuşit, marţi are o şansă fără precedent de a intra măcar în istoria sportivă a neamului. Nu sînt cuvinte mari, România s-a mai calificat doar o singură dată la un turneu final de campionat european pentru tineret şi de atunci a trecut mai mult de un deceniu. Iar la Botoşani nu s-a mai cîntat niciodată „God save the queen”.
În ultimele cîteva săptămîni căutările pe internet după Botoşani n-au mai însemnat doar violatori de octogenare, lipsa apei calde, trafic cu ţigări şi alte asemenea „evenimente” din ciclul „Made in Botoşani”. Botoşani a însemnat de la zi la zi locul în care se decide viitorul fotbalului românesc, locul în care un sport, care de mult timp a încetat să mai fie doar un sport, ci constituite poate cel mai bun ambasador al unei ţări, poate deschide o nouă filă de istorie.
Astăzi este astfel ziua cea mare, ziua în care prin comportamentul miilor de suporteri, prin ceea ce se va vedea în arenă şi în preajma acesteia, prin modul de organizare a partidei acest loc uitat parcă de lume poate să intre altfel în memoria românilor. Pentru că milioane de români şi englezi vor fi cu ochii pe noi.
Nu depinde însă doar de noi, botoşănenii, să intrăm în analele sportive ale acestei ţări, ci şi de tricolorii care timp de 90, 120 sau cîte minute vor fi, se vor bat cu englezii.
Hai România!
Sergiu BĂLĂŞCĂU
